Ionut R.

Hai noroc!

2011-12-29T11:37:00.003+02:00

Iata ca au venit sarbatorile de iarna. A venit Craciunul. A trecut. Vine revelionul. Va trece si el. Oamenii sunt mai buni in perioada asta. Se viziteaza mai des intre ei, mananca o felie de cozonac impreuna, beau o tuica si se iarta unii pe altii.

Ce inseamna Craciunul la romani? Din punctul meu de vedere, romanul de rand, cu 800 lei salariu, 2-3 copii de crescut acasa si rate la masina de spalat, televizor si calculator, are o traditie pe care o respecta in fiecare an cand se apropie sarbatorile de iarna. El, Vasile (sa spunem), are anumiti pasi pe care ii respecta in fiecare an.

Sa incepem cu pasul 1.

Pasul 1

Se apropie Craciunul. Suntem prin luna Noiembrie. Vasile incepe sa isi faca griji. Stie ca in curand, prea curand dupa parerea lui, va veni Craciunul si nu are ce pune pe masa (romanii iubesc expresia 'a pune pe masa', mai ales in perioada asta). Ce face Vasile? Incepe sa se gandeasca ce trebuie sa cumpere. Stie ca trebuie sa taie porcul, dar mai intai trebuie sa il cumpere. Pe langa porc mai are nevoie de vin, brad si medicamente pentru ficat. Anul trecut a uitat sa cumpere colebil si ficatul i-a cedat, dar anul acesta se pregateste din timp. Nu o sa mai aiba probleme.

Urmeaza pasul 2.

Pasul 2

Vasile si-a facut calculele. Stie cam cati bani i-ar trebui. Acu'i acu. De unde face el rost de bani? Credit la banca nu mai poate sa isi faca. A facut unul anul trecut si mai are si acum de platit la el. Imprumutul de la rude nu e nici el o optiune. Nu pentru ca rudele nu i-ar da, ca pana la urma Vasile e om de cuvant, dar nu au nici ele. Totusi, ce ar trebui facut? Sta Vasile si se gandeste si isi aminteste ca nevasta-sa avea niste bijuterii de cand era ea tanara. Se duce Vasile frumos in dormitor si cauta in dulapul de sus, pe primul raft, langa cestile de portelan, unde stia ca isi tine nevasta-sa comorile. Le ia frumos si se duce cu ele direct la amanet. Pe drum, se gandeste Vasile: 'Oare cestile de portelan nu or valora si ele ceva? Eh, mai bine le las pentru la anul'.

Urmeaza pasul 3

Pasul 3

A reusit Vasile si anul asta. A facut rost de bani si se pregateste sa faca cumparaturile. Bijuteriile nu au valorat cam cat isi imagina Vasile, asa ca anul acesta trebuie sa se multumeasca doar cu un cotlet de porc de la macelarie si un brad putin mai mare decat noptiera nevesti-sii. Dar cel putin si-a atins scopul. Cat despre vin, Vasile nu face niciodata compromisuri cand vine vorba de elementul cel mai important al mesei de Craciun. 'Nimic nu poate inlocui un vin bun', crede el. Iar pastilele pentru ficat isi au locul lor pe frigider in bucatarie. Sa fie la vedere in caz de urgenta.

Si ultimul pas.

Pasul 4

A venit Craciunul. Vasile e fericit. A reusit sa se descurce si anul acesta. La anul va si fi mai greu, dar se descurca el cumva, cum a facut si pana acum. Deocamdata viata e frumoasa. Copiii se rotesc in jurul bradului minune, nevasta se chinuie cu cotletul de porc in bucatarie, iar Vasile cinsteste un pahar de vin cu vecinul Costica. 'Hai noroc!'

Back in The MOOod!

2011-11-19T03:05:00.010+02:00

E ora 3:06. Am ajuns in camera de vreo 10 minute. Urechile inca imi sunt infundate iar in cap inca imi rasuna muzica. Sunt ragusit si ma gandesc cu teama la momentul cand ma voi trezi mai tarziu si o sa realizez ca nu mai am voce. Dar nimic din toate astea nu conteaza.

Totul a inceput pe la 21:40 cand m-am urcat in autobuz si am plecat spre Zona. Pe drum mi-am dat seama cu regret ca am la mine numai 20 lei (intrarea + o bere). Uitasem sa mai iau niste bani ca sa pot sa cumpar si albumul, album pe care nu l-am gasit pe net. Am ajuns acolo pe la 22:20. Concertul era programat pe la 22:30, dar a inceput pe la 22:45. In deschidere a cantat Fingerprint, o trupa destul de buna. Solistul o dadea cand pe romana, cand pe engleza, dar in rest au cantat destul de bine. Au stat pe scena in jur de o ora.

In jurul orei 00:00, au urcat pe scena si au inceput sa imprastie valuri de sunet si de energie. Ne-au legat pe toti cu dinamita la picioare si ne-au facut sa sarim in stanga si in dreapta. Nu am mai fost de foarte mult timp la un asemenea concert. Atmosfera a fost pur si simplu fenomenala. Dar nu pot sa exprim tot ce am simtit in acele aprox. 2 ore.

Spre final m-am dus langa scena si am profitat cat am putut de ultimele melodii, dupa care i-am cerut pana chitaristului. A aruncat-o undeva pe jos si am cautat-o cu telefonul. Am gasit-o, am bagat-o in buzunar si m-am dus si la basist. Dupa inca o melodie mi-a dat si el o pana, era la fel cu cea a chitaristului asa ca am cedat-o cuiva.

La iesire, il vad pe solist si ma duc sa ii cer un autograf. In timp ce il scria, imi exprim regretul ca mi-am uitat banii acasa si nu pot sa cumpar albumul ca sa imi dea autograful pe el. Dupa ce mai da autograf unei persoane, se duce la masa, ia doua albume si ni le da noua. Nu imi venea sa cred. Nici acum nu imi vine.

Am plecat fericit si euforic, cu speranta ca o sa ii revad cat de curand. A fost unul din cele mai tari concerte. A meritat fiecare pas prin frig, fiecare picior calcat si cotul in coaste, fiecare secunda de asteptare. Va multumesc, baieti! Mi-ati facut weekend-ul infinit mai bun!

Oameni. Libertate. Viata

2011-09-06T00:17:00.000+03:00

Oamenii se impart in doua categorii: oameni simpli si oameni care impart pe ceilalti oameni in doua categorii.

Oamenii se pot clasifica in multe feluri: inteligenti sau prosti, idealisti si realisti, mari sau mici, urati sau mai putin urati, barbati si femei, interesanti sau plictisitori, lideri sau supusi, oameni care stiu si care nu stiu sa mearga pe tocuri (in general femei), cu bani sau fara, blonzi sau bruneti, cu pisici sau fara.

Toti suntem oameni. Eu om. Tu om. Noi doi oameni. Intr-o oarecare masura. Dar unii isi pastreaza doar o doza limitata de material specific uman. Unii nu sunt oameni pana la capat. Ambiguu. Si pana la urma, de ce nu? Exista mult prea putine lucruri stabilite si acceptate in mod general.

Sunt liber sa cred orice imi trece prin mintea mea bolnava (sau nu) indiferent de cat de ciudat pare pentru unii. Atata timp cat nu poate fi demonstrat ceea ce eu gandesc si exprim, imi sunt dator mie insumi sa ma bucur de acest privilegiu.

Ce e viata? Un cuvant, o notiune, un element. Viata= 1 saptamana/ 42 ani/ o zi. Tampit lucru! Devine masurabila tocmai cand se termina sau e pe cale sa se termine. Cand isi pierde relevanta. Cand dispare esenta. Abia atunci isi defineste valoarea.

Reguli universale

2011-08-20T22:24:00.001+03:00

M-am gandit sa postez o serie de reguli general valabile. Vreo doua nu sunt ale mele, insa merita transmise mai departe. Sper sa va placa.

Cine se scoala de dimineata, casca toata ziua.
Fie painea cat de rea, tot mai bun e cozonacul.
Ce tie nu iti place, da la altul.
Cand pisica nu e acasa, e la motanul vecinului.
Graba strica papucii.
Buturuga mica coboara greu la vale.
Unde nu e cap, nu sunt nici urechi.
Ochii care nu se vad, pandesc.
Cand doi se cearta, al treilea face pariurile.
La pomul laudat sa nu te duci insotit.
Omul cat traieste, mananca.
Nu-ti baga nasul ca-i oala fierbinte.
Cu o floare nu se face un buchet.
Orice nas isi are finul.
Cine rade la urma, se prinde mai greu.
Prost sa fii, dar nu de tot.
Cine-mparte are prea mult.
Gaina batrana face oua putine.
Pisica blanda miauna frumos.
Lupu-si schimba parul ca sa fie cool.
Cine sapa groapa altuia se numeste gropar.
Un sut in fund, o durere nasoala.
Cine fura azi un ac, maine-si coase pantalonii.
Hotul neprins are mana buna.
Ulciorul nu merge singur la apa.

1+1

2011-08-03T16:03:00.003+03:00

Blogul meu a facut 2 ani pe 21 iulie, data primei postari. Nu stiam daca sa scriu despre asta din moment ce au trecut 13 zile de atunci, dar m-am gandit ca macar atat ii datorez.

Nu stiu ce as putea sa spun interesant despre activitatea mea ca si blogger. Imi vine sa rad cand ii aud pe unii ca ma numesc blogger. Acest statut trebuie castigat dupa umila mea parere. Avem bloguri, dar nu suntem toti bloggeri. Eu nu consider ca am ajuns inca acolo.

In fine. Incep sa aberez si nu imi doresc asta.

Deci, 2 ani, 119 postari (cu tot cu asta), 37 de interesati, cativa prieteni, multe comentarii, cateva lepse, putina inspiratie pe ici pe colo, multe tampenii in X% din postari (cerinta: aflati valoarea lui X), enigme intelese numai de autor si tot ce deriva din toate acestea.

In ultima vreme, nu am mai avut deloc idei. Sursele mele sunt epuizate. Prezenta mea pe blog scade din ce in ce mai mult. Dati-mi sugestii, idei, sfaturi. Macar sa aiba mintea mea ce roade.

In final vreau sa va recomand un film si un blog. Filmul se numeste Adjustment Bureau si e foarte foarte interesant. Cel putin punctul de vedere din care e prezentata actiunea e genial. Vreau o parere de la cei care l-au vazut deja. Blogul pe care vreau sa vi-l recomand e al unei prietene foarte bune, care scrie niste poezii incredibile. Ii gasiti blogul aici. Aruncati o privire. Merita.

See you next time! Sper sa am ceva bun de zis. Bere si sucuri virtuale pentru toata lumea din partea mea!

M.I.A.

2011-07-08T20:16:00.002+03:00

In ultimele zile am fost absent pe facebook, blog sau messenger. Unul din motive ar fi faptul ca m-am intors in Iasi si nu prea am avut acces la net. Al doilea ar fi problema de sanatate despre care am scris si mai jos.

Luni m-am intors in Iasi si dupa vreo doua zile am inceput sa am iar dureri si am fost iar la urgente. Diferenta e aici am fost tratat cum trebuie. Nu vreau sa povestesc prin ce am trecut in ultimele zile. O sa spun doar ca nu doresc nimanui sa aiba crizele de durere pe care le-am avut eu. E atat de frustrant sa vezi ca nu poti sa faci nimic decat sa astepti si sa induri, pentru ca stii ca ai luat deja prea multe pastile, iar cei din jurul tau ar vrea sa te ajute dar nu au cum.

Acum ma simt ceva mai bine, dar durerea nu a trecut de tot. E ciudat cum, cand ai impresia ca te simti mai bine ca niciodata, te loveste si iti fura toata pofta de viata si tot entuziasmul. E ciudat cum timpul tau incepe sa se masoare in orele pe care le mai ai pana trebuie sa inghiti inca o serie de pastile. Si e ciudat ca mereu cand te imbolnavesti esti mai ocupat ca niciodata. As vrea sa imi pot stabili o pauza in fiecare an, cand nu am nimic de facut si sa ma imbolnavesc atunci.

Aveti grija de voi si luati-va pastilele la timp. Dar cel mai bine e sa nu fiti nevoiti sa le luati deloc.

Duminica dimineata

2011-07-03T13:35:00.003+03:00

Ma trezesc dimineata pe la 7 si ceva pentru ca simt deodata ca ma doare abdomenul foarte tare in partea stanga. Durerea incepe sa devina insuportabila. Ma zvarcolesc putin si imi dau seama ca nu trece asa cum speram. Ma dau jos din pat. Ma imbrac cu greu, ma incalt si incerc sa fac cat mai putine miscari pentru ca ma sfasie.

Ma duc la spital, la urgente, insotit de ai mei, disperati ca nu stiu ce se intampla cu mine. Stiu ca acolo trebuie sa fie cineva care sa ma faca bine. De-aia se numesc urgente, nu? Pe hol, nimeni. Ma intind pe o banca de asteptare pentru ca nu mai pot de durere. Dupa vreo doua minute, apare un nene care imi spune sa ma pun intr-un carucior si imi arata directia. Ma pun in carucior, maica-mea ma impinge pana in sala respectiva.

Vreo doi medici/ asistente trec pe langa mine fara sa ma bage in seama vazand, insa, ca eu ma incordam si respiram puternic. Maica-mea se invarte disperata pe acolo, cineva ii intinde un formular sa il completeze fata-verso. Il completeaza. Acum stau frumos si astept aproape urland de durere, in timp ce personalul medical se perinda prin fata mea aruncand cate o privire nepasatoare.

Eu am o intrebare. Simpla. Ce inseamna 'urgenta'? Mai am o intrebare la fel de simpla. Sensul de 'urgent' poate avea mai multe intelesuri?

Dar sa revenim. Eu nu mai rezist, simt ca ma sfasie. Maica-mea disperata deschide usa camerei unde trebuia sa intru si explica situatia, la care raspunsul doctoritei a fost: "Moare?". Ok. Deci reprezinti o urgenta numai in momentul cand mai ai 5 minute de trait. Poti sa te zbati pe hol, sa te abtii cu greu sa nu urli, sa te simti de parca ai un cutit in tine. Atata timp cat inca mai respiri, poti astepta. Mai stau vreo 5 minute pe hol si imi vine randul.

Intru in salon in caruciorul respectiv, impins de o asistenta. "Ai un defect la picior?" intreaba in sictir doctorita. Ii raspund ca nu, dar ma doare foarte tare si ca ma simt mult mai rau daca incerc sa merg singur. Pare ca nu intelege raspunsul meu si ma intreaba de ce nu merg singur, daca tot sunt in stare sa merg. Ii explic ca nenea de la intrare a zis sa luam caruciorul, dar nici de data asta nu e satisfacuta de raspuns.

Mi se spune sa ma asez pe pat. Mi se pun niste chestii la maini si pe abdomen. Dar ceva nu merge bine. Abia dupa aia isi amintesc ca e stricat aparatul. Treci pe celalalt pat. Nici aici nu merge bine. Sunt trimis intr-o camera alaturata unde mi se face o injectie. Totul se rezolva cu o injectie la noi. Intre timp imi mai revin.

Sunt trimis sa mi se faca o ecografie. Dupa ce ma invart 10 minute in spitalul vietii, gasesc in sfarsit camera respectiva. Nu indicatoare, nu semne, nimic. Ajung acolo si asistenta ma pune sa astept pana vine doctorul. Stau inca vreo 10 minute pana apare si el. Somnoros, cu geaca pe el, fara halat. O fi venit de acasa. Imi face o ecograf rapid fara sa gaseasca nimic si spune scurt: "O fi fost o pietricica la rinichi". Poftim? Asta e tot? Nicio alta explicatie, nimic. Imi completeaza ceva pe foile cu care am venit si ma trimite inapoi. In final, sunt trimis acasa cu o reteta si o copie dupa foaia cu rezultatul.

Ok. Nu cunosc sistemul medical si nici nu am pretins asta. Dar, sunt curios, asa trebuie tratati pacientii? As vrea sa imi explice cineva pentru ca ma frustreaza. Unii oameni s-au facut medici doar ca sa aiba salarii mari? Nu se presupune ca iti pasa de pacientii tai si ii tratezi in mod echitabil? Sau diferenta o face grosimea plicului oferit ca 'atentie'? Daca ati citit pana aici, va felicit si va multumesc. Daca aveti si o explicatie rezonabila, scrieti-o in comentariu. Si inca ceva, stiam cat de cat ca viata nu e roz in spitalele de stat, dar parca o vezi mai bine cu o durere insuportabila.

Last observation: de obicei nu scriu despre mine, dar am simtit nevoia sa va arat ce experienta 'minunata' am avut.

Wolf, bear, rabbit

2011-07-01T03:48:00.003+03:00

Inamicul nevazut

2011-06-23T11:47:00.003+03:00

Tacere. Liniste. Nicio miscare. Lumea se fereste. Nimeni nu indrazneste sa se apropie de locul misterios dupa apusul soarelui. Acolo isi face veacul o fiinta fara nume si fara caracteristici. Lumea nu stie cum sa il denumeasca pentru ca nimeni nu l-a vazut vreodata. Dar el exista. Exista cu siguranta. Aici nu incape indoiala. Altfel cum se explica disparitia firimiturilor de paine si a bucatelelor de cascaval scapate de Victor pe podea dupa ce isi mananca obisnuitul sendvis la pranz?

El, baiatul, a incercat de cateva ori sa il prinda. Statea pana tarziu cu lanterna in mana si cu patura pe el, sa nu cumva sa fie descoperit. Niciodata mama lui Victor nu a inteles de ce acesta avea nevoie mereu de baterii noi. Dar intrusul nu aparea niciodata cat timp Victor era treaz. Stia probabil exact momentul cand baiatul urma sa adoarma, caci niciodata nu reusea sa stea treaz pana dimineata si bateriile de la lanterna se consumau de tot.

A incercat tot felul de tactici. A cautat carti la biblioteca despre ceea ce ar putea fi. Si-a intrebat toti prietenii, 3 la numar cu tot cu nenea Mitica de la parter care lustruieste mereu manerul usii sambata dimineata ca sa fie curat cand ii vin nepotii in vizita. Se presupunea ca el stie de toate, dar nu a auzit niciodata de asa ceva. Victor nu s-a lasat batut. Ba chiar a lasat odata un sendvis intreg. Si ce credeti? A disparut! Nu va puteti imagina uimirea de pe chipul lui Victor cand s-a trezit dimineata si a vazut ca nu a mai ramas nimic din momeala lui. Nici macar niste firimituri. Ai crede ca un lucru care se poate ascunde in coltul camerei s-ar satura cu un sendvis si ar lasa in urma niste resturi, dar nu. Nimic.

Victor incepea sa se teama de acum ca 'fiara' ce a reusit sa manance un sendvis intreg ar putea sa il atace in timp ce doarme. Incepuse chiar sa aiba cosmaruri in care vedea o umbra imensa cum il urmareste. Ar fi vrut sa ii poata spune mamei despre ceea ce i se intampla, dar stia ca nu avea sa il creada dupa toate minciunile pe care i le spusese cu privire la disparitia a diverse bunatati din camara.

Daca tot nu avea cine sa il apere, Victor s-a gandit sa se apere singur. Asa ca si-a luat ca arma impotriva inamicului matura mamei cu care facea curatenie prin bucatarie. A doua zi dimineata s-a intamplat ceva extrem de ciudat. Firimiturile lasate cu o zi in urma erau tot acolo. Victor se simtea mai fericit ca niciodata. A reusit in sfarsit sa isi sperie inamicul de moarte. A castigat! Meritul acestei victorii era al maturei salvatoare. Asa ca, in fiecare noapte, Victor lua matura mamei si dormea cu ea sub pat si in fiecare dimineata firimiturile erau acolo.

Oare asta sa fi fost motivul pentru care inamicul nevazut nu si-a mai revendicat prada? O simpla matura? Victor nu a reusit niciodata sa afle de ce acea fiinta necunoscuta s-ar speria de o matura. Insa cu timpul, matura incepuse sa aiba doua functii: o folosea ca arma de aparare noaptea si dimineata strangea firimiturile cu ea.

Si totusi, oare cine era aceasta creatura care i-a dat cosmaruri lui Victor?

Filme si seriale

2011-06-17T13:15:00.003+03:00

Sunt o persoana care se uita la multe filme si seriale. Si am observat unele 'reguli' care sunt valabile in cazul tuturor acestor filme sau seriale. De exemplu:

-personajele au mereu parul perfect. In orice moment al zilei, in orice situatie niciodata nu ai sa vezi un personaj cu parul nespalat. Nici macar o explozie sau o furtuna nu reusesc sa le strice parul. Sunt curios ce sampon folosesc acei actori.

-eroii filmelor de actiune sunt mereu raniti grav, atat de grav incat, in mod normal, ar muri pe loc. Si totusi ei se ridica mereu dupa 5 minute de gemete si eforturi divine si reusesc sa il invinga pe inamicul lor suprem cu o singura lovitura letala.

-cand doua personaje se cearta intr-un serial, de obicei, dureaza in medie 1.7 episoade pana se impaca. Indiferent de motivul pentru care s-au certat, se impaca mereu si intotdeauna, fara nicio exceptie, fiecare se simte mai vinovat decat celalalt.

-intr-un film in care scenariul se desfasoara pe perioada a mai multi ani, personajele au aceeasi freza pe toata durata actiunii. La finalul filmului, personajele au parul exact la fel ca la inceput, chiar daca au trecut, sa spunem, 2 ani. Si bineinteles ca arata perfect.

-daca personajul principal e un tocilar, va fi mereu indragostit de cea mai populara fata din scoala, care nici nu are habar de existenta lui. Insa la final, el o va alege pe cea mai buna prietena a sa, tocilara la fel ca el.

-in filmele americane, razbunarea e motivul principal pentru care eroul incepe sa omoare in stanga si in dreapta. De obicei, un mare mafiot ii ucide toata familia si atunci personajul nostru pleaca in urmarirea lui, eliminand rand pe rand toti supusii dusmanului, ca in final dupa o lupta monumentala sa il ucida si pe acesta cu o lovitura decisiva.

Things to do in the rain

2011-06-02T01:53:00.003+03:00

Eat an ice-cream.
Dance.
Sing a song.
Drink a coffee/tea.
Have a simple walk.
Throw paper plains.
Talk to a flower.
Run.
Persuade a friend to join you.
Tell jokes and laugh.
Chase people.
Cross the street illegaly 5 times in the same place.
Jump into puddles.
Pretend to be a tree.
Lay on the grass with your eyes closed.
Write a letter to one of your friends.
Count your steps to the closest bus station.
Wear sunglasses.
Take pictures of yourself.
Play a romantic scene like in the movies.
Stay still for 5 minutes.
Say 'hello' to 10 unknown people in the streets.
Do as many things as possible from above during one rain.

Iar mi-am pierdut ochelarii

2011-05-09T23:36:00.002+03:00

Lumea e roz vazuta prin ochelarii de soare. Lumea e albastra vazuta prin ochelarii de soare. Lumea e gri vazuta prin ochelarii de... Exista momente cand acestia dispar. Ne impiedicam de o bordura si atunci ochelarii ne cad de pe nas, vine un prieten si ii da deoparte, ne lovim de usa sau perete si atunci trebuie sa ii dam jos.

Deschidem ochii si vedem realitatea. E dureroasa, pentru ca nenorocitii de ochelari roz au indulcit-o prea tare si acum ne inteapa. E mai calda, pentru ca amaratii de ochelari gri au sters-o. Ne-au infatisat-o in alb si negru si nimic intre.

Scapam de ochelari si vedem cum e cu adevarat realitatea. Dar, fara sa ne dam seama ei se intorc. Ii punem de buna voie pe nas fara ca macar sa constientizam asta. Si o facem de fiecare data in mod inevitabil. Cateodata ii alegem pe cei gri, altadata pe cei albastri, dar de cele mai multe ori pe cei roz. Cine i-a inventat? De ce nu putem sa traim fara ei?

Vreau sa gasesc acel ceasornicar pe care il gasesti tot timpul cu ochelarii mici, rotunzi pe nas (de vedere, nu de soare) si mesterind la un ceas vechi cu acele aurii. Vreau sa cumpar de la el acel ceas fermecat, vechi si prafuit, uitat pe raftul de sus din debaraua din spate. Il vreau cu orice pret. Stiu ca doar el ma va trezi atunci cand ajung iar cu ochelarii pe nas. Il cunoasteti? Daca da, anuntati-ma si pe mine. Multumesc!

Si totusi, ochelarii vostri ce culoare au?

Romanii vor talent

2011-05-02T10:27:00.004+03:00

S-a terminat. In sfarsit! Dupa atata tam-tam si publicitate am scapat. Ce am inteles eu din ideea magnifica a celor de la Pro TV de a-i copia pe britanici e ca:

1. exista romani talentati care raman anonimi pentru ca nu au cum sa se promoveze in Romania; parerea mea e ca exista mult mai multi romani talentati care au ales sa nu fie pionii Pro TV-ului in cresterea audientei si in duelul tampit cu Antena 1.

2. exista si romani anti-talent care doar au impresia ca au ce arata, dar singurul rol pe care il au e sa se faca de ras si sa ajute la cresterea audientei; pacat ca nu ii plateste nimeni pentru asta.

3. Mihai Petre- incearca sa il imite pe Simon Cowell, afisand imaginea omului dur care se lasa greu impresionat
Andra- ei i se face mereu pielea de gaina si a renuntat sa se mai machieze pt ca lacrimile se incapatanau sa apara
Andi Moisescu- de ce are impresia ca aluziile politice pe care le face mai amuza pe cineva?

4. totii copiii sunt talentati, indiferent de ce stiu sa faca; pun pariu ca daca duci un copil de 4 ani in fata lor si il pui sa sparga un balon ei o sa spuna ceva de genul: "Ce talent! Eu spun 'da'! Si nu o fac pentru ca e un copil, ci pentru felul cum a spart balonul. Incredibil!" Asta sa i-o spui vecinei de la doi care are 74 ani, e surda de o ureche si si-a pierdut ochelarii; la ea mai ai o sansa sa te creada.

5. nu mai suport reclamele Cosmote; idiotii s-au gandit ca o campanie agresiva le-ar creste numarul de abonati; ma mir ca nu au pus si pe paine logo-ul Cosmote; mi-e extrem de mila de cei care au pus botul si au trecut pe Cosmote dupa tampeniile alea de reclame.

6. emisiunea a avut un site de 'cacao'; stai 15 minute sa te uiti la un filmulet dupa 'nspe mii de reclame, din care jumatate de la Cosmote bineinteles, si ordinea impreuna cu modul in care sunt faculte filmarile sunt de nivelul unui pusti de 12 ani care joaca Warcraft pe canalul de incepatori.

7. emisiunea propriu-zisa dureaza prea mult si e imbacsita de reclame care se repeta la fiecare pauza; ma intreb cati dintre telespectatori au stat cu ibricul de cafea langa ei toata noaptea ca sa poata sa urmareasca 'talentele' pana la final; probabil destul de multi avand in vedere audienta pe care au avut-o.

8. oamenii s-au lasat inca o data impresionati de povestea lacrimogena a unui pusti ce se crede 'rapper' sau ce vrea el sa fie si l-au votat castigator; si-a pierdut parintii cand era mic si asta i-a inmuiat pe compatriotii sai; sunt mii de cazuri mult mai grave in care copiii isi pierd parintii sau chiar toata familia; eh, hai sa il votam pe el, ca saracul si-a descoperit talentul dupa ce a ascultat eminem si 50 cent si acum vrea sa aiba si el bani, faima si respect (cei trei factori esentiali pentru un rapper adevarat).

Pastele la romani

2011-04-29T20:13:00.003+03:00

1. Buna seara, dragi telespectatori...
... si bine ati venit la o noua editie a stirilor KKO TV. Iata care sunt principalele titluri ale editiei: Romanii au luat cu asalt supermarket-urile cu ocazia pregatirilor pentru Paste.
Dam legatura reporterului nostru Gigi Microscula.
'Buna seara, stimati telespectatori! Suntem in direct aici in supermarketul de pe strada Lefterilor. Romanii au atacat brutal rafturile magazinului in care ne aflam, rezultand un haos incredibil. Conducerea supermarketului s-a sesizat si a dispus aprovizionarea de urgenta cu produse. Dar sa intrebam cumparatorii ce parere au. Buna seara!'
'Buna seara!'
'Ce ati cumparat acum de sarbatori?'
'Eh, niste faina, zahar, ulei. Daca tot sunt la oferta. Am mai luat si niste pasta de mici si mustar pentru sotul. Si ce mai trebuie prin casa. S-a cam scumpit toate. Ce sa ii faci?'
'Aveti nevoie de toate acestea?'
'Am luat sa fie acolo.'
'De ce ati ales sa veniti la supermarket tocmai azi in ziua de Paste?'
'Pai acasa ce sa fac? Mai ies si eu sa fac niste cumparaturi.'
'Va multumesc! Aceasta a fost transmisiunea din supermarketul de pe strada Lefterilor. Pentru KKO TV Gigi Microscula.'

2. 'Ba, Viorele, ai luat mustarul?'
In fiecare an, cum vine caldura, romanul nostru obisnuieste sa relationeze cu natura. Astfel, scoate masina din parcare, o umple cu mici, bere, cotlete de porc, minge de fotbal, scaune pliante, umbrele, cd-uri cu manele pentru casetofonul din masina, gratarul, nevasta si mai indeasa si copii undeva intre tavile cu mici si carbunii de gratar.
Si uite asa merge el frumos la 'iarba verde'. Numai verde nu ramane in urma lui. Dupa gratarul imbelsugat, omul nostru simte nevoia sa arate ca a fost pe acolo cu o adunatura de ambalaje, pet-uri, hartii, sticle, resturi. Pai ce? Vreti sa se faca de ras si sa stranga?
Ritualul are loc in fiecare an cand vine caldura, dar mai ales in apropierea Pastelui. Atunci vin rudele din Italia si trebuie sa scoatem gratarul de la naftalina.

3. 'Urmatorul!'
De Craciun si de Paste, romanul nostru si-a facut un obicei din a merge la doctor. Nu pentru ca i-ar fi recunoscator pentru serviciile oferite, ci din cauza ca il indeamna ficatul, obosit de la atata munca.
Astfel, se aseaza frumos la coada cu bonul de ordine in mana si mai geme cateodata ca sa isi aminteasca de ce se afla acolo. Din cand in cand, o asistenta grasa, cu parul cret roscat si cu ochelarii pe nas, deschide usa si striga monoton: 'Urmatorul!' Fericitul al carui rand i-a venit se ridica satisfacut si sub privirile celorlalti napastuiti intra tantos in cabinetul medicului.
Cei care ies deja se indreapta direct spre iesire cu reteta in mana fara sa arunce nicio privire spre nefericitii care nu au intrat inca. Prima farmacie este tinta tuturor, iar dupa 2-3 pastile, se intorc pe terenul de lupta unde friptura si gratarele nu au nicio sansa.
Astfel ei pot continua sa se indoape si doctorii zambesc multumiti. Noroc ca si-au facut halate speciale de sarbatoare cu buzunare cu 50 % mai mari si compartimente bonus. Ar trebui sa se comercializeze si prin magazine astfel de halate. Ar putea fi folosite si de alti muncitori din domeniul serviciilor publice.

Vreau...

2011-04-22T05:43:00.005+03:00

Vreau sa ploua. Vreau o ploaie torentiala de vara. Sa porneasca deodata si sa nu ierte nimic. Sa mature toata mizeria de pe strazi si din vietile noastre.

Vreau sa stau lipit de geamul balconului, cu o cana fierbinte de ceai si o patura. Vreau sa privesc agresivitatea ploii in contactul cu strazile, casele, copacii si cainii vagabonzi.

Vreau sa iasa soarele si sa stearga incet- incet urmele ploii. Sa apara un curcubeu mare pe cerul proaspat inseninat. Vreau sa ies afara in razele soarelui si sa scutur crengile verzi ale copacilor. Vreau sa simt aerul de pamant proaspat udat. Vreau sa ma simt din nou copil.

Cer prea mult?

2011-04-22T05:40:00.001+03:00

Iar cuvantul magic de astazi este: NU!

Standarde

2011-04-13T17:19:00.002+03:00

E seara. Iesi in oras sa te intalnesti cu prietenii, sa beti o bere si sa cantati. Ajungi la locul stabilit si te opreste un oligofren (a se intelege usier/ portar/ servitor) cu un IQ invers proportional cu diametrul degetului mic. Motivul? Nu esti imbracat adecvat, adica in stilul cocalaresc pe care l-a reperat el la specimenele care se mai perinda pe acolo. Deci, daca nu ai pe tine macar: o pereche de pantaloni stramti de iti ia juma' de ora numai sa ii imbraci, o geaca D&C facuta pe vapor si cumparata de la baieti, un tricou mulat (de preferat cu inscriptia 'De puta madre' sau 'Gigolo latino 800 euro') de iti scoate in evidenta pana si firele de par desenate de pe burta si spate (acolo unde este cazul) inseamna ca nu te incadrezi in 'standardele' lor.

Oricat ai incerca sa ii explici specimenului ca tu ai rezervare si ca te asteapta prietenii inauntru, el tot nu o sa fie de acord cu felul cum te imbraci tu. Pana la urma, vei reusi sa intri, dar efortul de ai explica cretinoidului cum sta treaba te va obosi atat de tare incat vei avea nevoie sa bei ceva cand vei intra in final. O fi si asta o tehnica de a te determina sa le faci consumatie. Oricum dupa ce intri, imbecilul te va urmari sa vada daca nu ai mintit cand ai spus ca ai rezervare ca nu cumva sa fi facut vreo greseala.

Asa ca, data viitoare cand vreti sa iesiti in oras, ganditi-va bine unde va duceti si cat de 'standardizati' sunt indivizii care invata sa citeasca de pe tricourile clientilor. Eventual, daca este neaparata nevoie, invatati o replica din vocabularul faunei cocalarilor si in cele mai extreme cazuri fredonati un house vechi dar cunoscut in lumea lor.

20= 17 in lumea mea

2011-03-29T00:13:00.003+03:00

Astazi o sa scriu despre mine. De ce tocmai azi? Pentru ca azi am iar 17 ani. Macar pentru o zi sa mi se spuna: "La multi ani! Cum e la 17 ani?". 20 suna mult, extrem de mult. Suna ca o sentinta data de un judecator unui criminal. 17 parca suna mai bine si mai aproape de ceea ce sunt eu in fiecare zi.

Mi s-a spus in multe feluri si mi se va spune inca in si mai multe. Dar pentru o zi, nu imi doresc nimic de la prietenii mei decat sa se comporte cu mine ca la 17 ani si sa uite sa numere mai sus. Ma bucura sa vad ca inca mi se mai cere buletinul prin baruri. Macar unii inca se mai indoiesc de varsta mea.

Nu ma intrebati cum ma simt la 20 de ani pentru ca nu stiu. Inca nu am ajuns acolo si sper sa nu o fac prea curand. Alerg cat de tare pot inapoi, dar ma lovesc de realitatea care ma opreste. Tind sa mai cred totusi, ca e posibil sa fie o greseala pe undeva si cineva rade de mine pe dupa un colt.

Pentru cei care inca va mai pierdeti vremea pe aici, va spun: Nu ma cadorisiti cu nimic si nu imi urati nici macar papuci curati! Pentru o zi uitati de mine. Bem o bere impreuna si radem ca de obicei, dar fara nicio aluzie sau referire la varsta nimanui. Nu stiu cat de mult o sa luati in seama ce am scris, dar macar v-am spus ce aveam de spus.

In final, ii urez "La mult ani!" Elenei. Soarta a facut ca noi sa ne nastem in aceeasi zi, insa la doi ani diferenta. Va las pe voi sa ghiciti cine e mai mare. Asa poate problema mea nu o sa mai fie atat de mare.

Va salut pe toti si va anunt ca o sa raman la fel de imatur si copilaros ca de obicei, poate mai putin enervant.

Potential

2011-03-15T10:00:00.000+02:00

Suntem oameni. Avem, fiecare din noi, propriul sau univers, construit dupa valorile si legile noastre personale. Acest univers se naste, evolueaza si moare odata cu noi. Nimeni nu are acces la el, nimeni fara acordul nostru.

Suntem oameni si tindem spre evolutie. Vrem mereu mai bun, mai bine. Nu ne multumim cu ce avem pentru ca ceva ne spune ca putem mai mult. Uneori putem, alteori nu. Dar cateodata simtim ca exista acel ceva ce ne poate lumina viata si totusi, nu reusim sa il scoatem la suprafata. Suntem in stare dar nu stim cum. Lumea ne spune sa ne multumim cu ce avem. Lumea are dreptate si nu prea. De ce sa exist doar ca un simplu pion cand stiu ca POT?

Timpul nostru se masoara diferit pentru fiecare. Cateodata timpul meu se intersecteaza cu al tau sau cu al lui, al ei, al lor. Pentru o perioada scurta sau mai lunga, cateodata. Numai de noi depinde.
Constientizam ca viata ne poate da mai mult, dar ne e sila sa intindem mana. Avantul ne este ucis in mod brutal de monotonia si non-culoarea unei vieti robotizate. Ramanem numai cu tentativa.

Haideti sa facem o intelegere, sa ne punem de acord toti. Sa oprim, macar pentru o zi daca nu putem mai mult, trecerea fara sens a timpului. Sa il luam de mana pe el, timpul, si sa ii spunem sa faca o pauza. Pentru o zi sa facem numai lucruri care ne plac, lucruri la care ravnim de multa vreme si pe care nu apucam niciodata sa le facem. Haideti sa jucam sotron, sa cantam, sa tipam, sa fugim de/ fugarim cainii vagabonzi, sa mancam visine crude, sa ne ascundem de banal, sa ne intoarcem la desenele animate, sa mancam inghetata fara sa ne pese ca ne murdarim hainele prea curate, sa ne culcam in iarba si sa dam viata norilor, sa cadem iar din copaci precum fructele prea coapte, sa fugim cat putem de tare spre o viata lipsita de griji si reguli.

"People who live on hills sleep so close to the stars they forget those who live too much on earth." (Sandra Cisneros, The House On Mango Street)

Cititi si cultivati-va!

2011-02-22T21:46:00.003+02:00

Oamenii citesc. Oamenii citesc ziare. Romanii citesc Cancan. Majoritatea romanilor citesc Cancan. Si stiti de ce? Din cauza unor titluri ca: Uite ce fund perfect rotund are o benzinăriţă din Spania! Poftim?!?! Asta e articol de ziar?? "Daaa!!" ar raspunde in cor masculii de ocazie cu ochii holbati la pretioasa poza. Articolul are 4 randuri si o poza mai mare decat palatul lui Gigi Becali (alta valoare). Va invit sa cititi tampenia daca inca nu v-ati dat seama ce specimene desavarsite acopera fauna presei romanesti.

Dar Cancan nu se opreste aici in a ne provoca scarba noua si fantezii celor care cumpara ziarele pentru fata de la pagina 3. Langa acel mirobolant articol se afla un altul, care suna cam asa: VIDEO Femeia fără oase! Intră să-ţi imaginezi cam cum se descurcă în pat. Cat de injositor trebuie sa fii ca sa scrii astfel de vomitive? Ti se face rau cand realizezi in cel fel au ajuns sa gandeasca oamenii si cat de cultivati se considera ei cand citesc rahaturile astea.

Sa nu credeti ca citesc de regula asemenea idiotenii sau ca le promovez. Am dat din intamplare peste tampeniile astea. Am vrut doar sa va amintesc inca o data care sunt adevaratele 'valori' romanesti, confirmate de numarul mare de amatori de 'cultura'. Va urez scarba usoara!

Move on

2011-02-18T21:07:00.005+02:00

Toata lumea vorbeste despre viata ca despre un lucru viu. Viata e doar un concept, dar unul esential pentru oameni. Esti lovit, ranit si apoi vindecat. Te impiedici, singur sau cu ajutorul celorlalti. Uita-te in urma si numara cazaturile si vezi daca mai ai vantai. Nu mai ai pentru ca deja s-au vindecat. Nici cazaturile nu le mai tii minte pentru ca acum nici ele nu mai conteaza. Acum iti dai seama de fapt cat de nesemnificative sunt ele acum. Insa atunci nu erau.

Toti asteapta si cer de la tine perfectiune. Ei bine, asa ceva nu exista. Si atunci unii se resemneaza si te accepta asa cum esti si renunta la imaginea ideala pe care si-au facut-o despre tine.

Avem momente de euforie spontana si nejustificata. Suntem fericiti si nu stim de ce. Dar nu dureaza mult. Ne amintim cat de putin capabili suntem cand vine vorba de a face o schimbare. Nu putem nici macar sa ne schimbam pe noi. Dar nu-i nimic. Cazaturile ne arata unde sunt gropile si care sunt persoanele care ne-au pus piedica. "Evita-le!" iti spune o voce slaba, dar nu e atat de usor, mai ales la persoanele in care ai crezut.

Imi pare rau! Sincer! Nu sunt perfect si nici nu voi fi vreodata. Nici macar nu imi doresc asta. Imi pare rau ca am alergat atat de tare si atat de increzator ca sa ajung sa imi sterg iar hainele de praf si ranile de sange. Imi pare rau ca am inchis ochii si nu m-am uitat pe unde am mers. Dar nu imi pare rau intru totul ca am cazut. Ma voi ridica asa cum am mai facut-o. Merg mai departe cu speranta ca o sa evit mai bine gropile care ma asteapta.

Mai am o singura rugaminte pentru cei care inca mai merg in aceeasi directie cu mine. Asteptati-ma ca vin. Mai am putin si ma intorc langa voi. Va multumesc! Stiu ca pot sa ma bazez pe voi.

Ne vedem mai departe de drum, oricare ar fi el si zambim nervos ca ceilalti sa nu isi dea seama de ceea ce ascundem. Desi am vrea sa le aratam si lor, nu ne lasa demnitatea.

100 de postari si atat.

Leapsa cu amintiri

2011-02-01T23:56:00.005+02:00

Imi pare rau pentru intarziere. Theo mi-a trimis o leapsa in care trebuie sa povestesc 3 amintiri, placute sau neplacute. Aduceti-va servetelele aproape, caci va avertizez. Urmeaza niste momente extrem de emotionante. Bazinga! (cunoscatorii stiu de ce)
Here we go!

Prima amintire: Actiunea are loc intr-o zi calduroasa de august 2009. Dupa ceva timp de umblat pe strazile Clujului si vizitat magazine de instrumente muzicale, impreuna cu Doina (persoana de la care a pornit toata nebunia cu chitara), ajung la Mc Music. Acolo aveam sa fac cunostinta cu prima mea chitara. "Naturala sau neagra?", intreaba vanzatorul. "Neagra", raspund plin de entuziasm. Nu imi venea sa cred. Tineam in mana prima mea chitara si totusi, parca era prea frumos ca sa fie adevarat.

A doua amintire: Iasi, iulie 2010. Ma indrept temator spre casieria universitatii sa achit cei 500 lei pentru locul nenorocit pe care il luasem la taxa. Imi iau chitanta si urc la etajul 3 sa imi confirm inscrierea. Intru in sala, ma duc in fata si intreb daca am nimerit bine. Mi se confirma si apoi ma asez in banca. "La taxa sau la buget?", ma intreaba. "La taxa", raspund. "Ati trecut la buget? Duceti-va jos sa schimbati chitanta cu una de 40 lei". Am iesit fugind din sala si primul lucru pe care l-am facut a fost sa incep sa dau telefoane. Ametit de fericire, am coborat doar doua etaje si am ajuns in sala pasilor pierduti (pe atunci necunoscuta). M-am invartit, am facut dreapta, m-am uitat inapoi, am gasit usa si am iesit afara. A doua oara era sa fac aceeasi greseala. Bine ca era Bianca langa mine sa ma atentioneze.

Amintirea cu nr. 3: De data asta o sa povestesc o amintire foarte neplacuta. Evenimentul are loc in aprilie 2010 pe terenul de sport al liceului, mai exact pe 9 aprilie. E ciudat cum tii minte uneori datele unor intamplari pe care ai vrea sa le uiti. In timp ce jucam baschet, ghiozdanul meu se odihnea pe o banca in partea cealalta de teren. Cineva s-a gandit ca e o povara prea mare pentru mine si mi-a facut o favoare si l-a adoptat. Daca ar fi fost gol, nu era nicio problema. Dar pe langa bluza de trening (not so important) si carnetul de note (the same), mai aveam si telefonul (very important), de care am avut atata grija, toate cheile mele (extremely important) si portofelul cu bani (destul de multi), carduri, buletin, permis la biblioteca si altele. E ciudat cum te simti cand realizezi ca nu mai ai niciun fel de identitate. Mi-a luat ceva timp sa incep sa joc iar baschet pe acelasi teren. Din fericire pentru mine, de data asta nu mai aveau ce sa imi fure. Poate doar anti-talentul meu. Multa vreme am umblat cu buzunarele goale pentru ca nu mai aveam nimic. Cu timpul totul a revenit la normal. Si imi placea atat de mult ghiozdanul ala!

Btw, am uitat sa mentionez. Leapsa merge la cine vrea, dar mai ales la Elena (a.k.a. Nuti), Oana (a.k.a. still not talking to you), simina, andreea (despre oameni si soareci). Atentie! Leapsa este optionala si obligatorie pentru toata lumea! Depinde de voi.

...une (restul de sesiune)

2011-01-20T23:55:00.003+02:00

Fie painea cat de rea, tot mai bun e cozonacul. Mult prea adevarata expresie, chiar dureros de adevarata. Zilele cu soare de vara par atat de indepartate acum in plina iarna salbatica fara zapada si chef. Nici macar frigul nu ne mai alearga in drumul pana la magazinul din colt si inapoi pentru ca a plecat in alta parte. Probabil s-a plictisit si el si s-a dus sa isi caute niste victime mai vioaie.

Peste tot e plin de studenti grabiti cu foi calde, proaspat scoase din xerox si cu ale lor cafele fara cofeina si cacafonii. Cei mai vanati sunt “tocilarii” care au lipsit doar la cursurile la care nu a venit proful. Cea mai apreciata calitate a lor e scrisul lizibil, pe langa amabilitatea de a imprumuta cursurile pentru ceilalti 74 de colegi, dintre care 54 nu au aparut la curs de 3 pana la 7 ori, 32 nu s-au trezit la timp niciodata, 26 stiu numele profului si procentul restantierilor pe anii trecuti si 19 stiu cum se numeste cursul la care au facut tot posibilul sa ajunga dar nu au reusit sub nicio forma. Desigur ca aceste estimari se bazeaza pe un studiu facut de un simplu student de la litere, fara cunostinte avansate in domeniul suprem al matematicii.

Inca o saptamana, adica 7 zile, 168 ore, si se termina si razboiul cu eterna sesiune, care lasa in urma restante nenumarate si care se intoarce de fiecare data mai urata si mai nedorita ca ultima oara. Pentru unii e o simpla formalitate, dar pentru cel mai multi reprezinta inca un motiv de a-si testa capacitatea de a numara sticlele goale de bere, vin (9 poloboace, Hangita, Cetera sau de tara), vodka si altele din aceeasi familie. Eu incerc sa fac fata tuturor tentatiilor si ma strecor cum pot printre ele. Ma mai agata cate una de tricou si atunci nu mai am ce face. Si cum lucrurile bune vin de doua ori... In concluzie, viata e interesanta, cel putin.

De saptamana viitoare m-am hotarat sa ma apuc de facut orice. Suna ciudat, nu? Orice= orice lucru placut, util (si placut), frumos, amuzant, benefic, colorat, relaxant, interesant, distractiv... Va las pe voi sa continuati. In concluzie (prea multe concluzii!), vreau sa ma "odihnesc" dupa sesiune. Astept propuneri si sugestii, daca aveti.
Va salut si va doresc ceaiuri si cafele la toata lumea!

Ca sa ma laud...

2011-01-06T22:26:00.003+02:00

Before...
and after...

See you soon!

2010-12-15T00:28:00.003+02:00

A venit vremea sa plece. Poate ca nu isi doreste. Poate ca nici nu i-a venit vremea de tot. Unul din ei tot trebuie sa o faca. La fel cum era inainte cu armata. Voiai, nu voiai te luau pe sus si tu plecai cu ochii in lacrimi aruncand o ultima privire spre maica-ta si casa in care ai crescut. Iti dadeau haine militaresti si te puneau sa marsaluiesti zile intregi. Din cand in cand mai puneai mana si pe o arma.

Oricum, mai devreme sau mai tarziu tot trebuia sa se intample. Pleaca acum. Dar se va intoarce. Cu siguranta! Altfel nici nu ar mai pleca. Inca nu se stie cat va dura, dar odata si odata se va intampla. Amintirile raman. Plaja din Vama Veche, statia de autobuz din Iasi, tabara din Valcea, serile din camine si altele.

Unii nu inteleg de ce pleaca. Eu incerc sa le explic. Vine o vreme cand trebuie sa apara o schimbare. Cineva trebuie sa evolueze. De data asta s-a intamplat sa fie el. Oricum, cineva nu va pleca si nu ma va lasa singur niciodata. Va fi mereu acolo pentru noi aventuri si noi descoperiri.

Poate parea stupid faptul ca am ales sa scriu despre acest lucru. Nu o sa ma explic de ce am facut-o. Probabil v-ati dat seama, cei cativa care va mai perindati pe aici, despre ce vorbesc. Sau poate nu.

Cu bine, prietene. Ne raman pozele si amintirile. Ne vom revedea curand. See you soon, Little V.!

"Buna seara, prieteni!!"

2010-11-25T00:37:00.005+02:00

Cea mai tare experienta de care am avut parte vreodata! Asa se poate descrie ceea ce am trait eu in aceasta seara. Nici acum nu imi vine sa cred. Mi-am luat bilet de vreo saptamana si am asteptat concertul asa cum nu am mai facut-o niciodata. Si a meritat! A meritat fiecare leu si fiecare moment de asteptare, fiecare minut de stat in picioare.

Am ajuns cam pe la 20:45- 20:50. Pana la 21:10 deja ma hidratasem cu o bere si asteptam sa inceapa. La 21:50 a inceput totul! Rand pe rand, Boro, Valter Popa, Relu Marin, Nelu Dumitrescu si Cristi Minculescu au urcat pe scena. A venit Iris!! Au urmat doua ore de fericire in stare pura alternata cu momente de trairi intense. Au venit, au cantat, ne-au ridicat spre cer, ne-au lasat acolo, ne-au facut sa vrem mai mult si apoi ne-au lasat cu speranta ca ii vom revedea cat de curand.

Nu o sa uit niciodata acest concert. Dupa doua ore in care nimic altceva nu a mai contat, am reusit ceea ce nu am sperat niciodata. Am obtinut autografele tuturor membrilor trupei pe bilet si pe albumul nou. Dar, spre deosebire de restul fanilor, am reusit sa mai obtin ceva de la Iris. Imediat dupa ultima melodie mi-am facut curaj si m-am dus in fata sa cer basistului pana de chitara. Eram in culmea fericirii cand mi-a dat-o. Mi-am zis sa incerc si la celalalt chitarist si cand mi-a dat-o nu mai stiam in ce buzunar sa le pun sa nu le pierd. Am fugit imediat la intrare si mi-am cumparat noul album ca sa am pe ce sa imi iau autografe si cu un pix imprumutat am reusit.

Mi-am stapanit fericirea cat am putut de bine si am iesit afara cu albumul in mana. Ma simteam mai entuziasmat decat un copil care primeste jucarii noi in ziua de Craciun. Am plecat mai fericit ca niciodata si cu gandul ca, poate, intr-o zi, undeva in viitorul apropiat, cineva va indrazni si imi va cere si mie pana de la chitara.

1 an de haotomic

2010-11-02T00:16:00.005+02:00

S-a implinit un an de la prima conversatie cu o anumita persoana, o conversatie pe net care avea sa duca la o prietenie profunda si total neasteptata. Mai jos sunt cateva replici alese oarecum 'aleatoriu' din acea prima discutie. Sper sa va placa.

ZaChaoticKid DotCom: ce muzica asculti?
ionut r.: in general cam ce presupune chitara
ZaChaoticKid DotCom: Te urasc!
ionut r.: te inteleg
ZaChaoticKid DotCom: Bine, traiesti cu ideea asta gresita
ionut r.: stii ce e ciudat?
ZaChaoticKid DotCom: Aa..Paaai...eu stiu Unii imi spun Oana [cei de acasa si prietenii din copilarie]..cei de la scoala si prietenii mai recenti imi spun Iza
ionut r.: imi place sobolanu' tau
ZaChaoticKid DotCom: Pana la urma tot eu sunt
ionut r.: sa cresti mare!
ZaChaoticKid DotCom: Serios, am vrut sa'l bat pe var'miu din cauza asta, da' ghinion!Am luat eu bataie
ZaChaoticKid DotCom: Las ca am sa te pun si eu odata pe tine intr'o roticica dintr'aia si sa evzi tu atunci!!Asa am sa'ti fac, sa umbli dupa o chestie dintr'aia de mancare
ionut r.: nu ma plictisesc niciodata de ea
ZaChaoticKid DotCom: Am ajuns la o concluzie: ma doare lenea si tre' sa gasesc ceva de facut
ionut r.: a mea e neagra
ZaChaoticKid DotCom: da' n'am sa fiu si eu?
ionut r.: sa te vad
ZaChaoticKid DotCom: Nu, serios ca nu m'am gandit la asta
ionut r.: e destul de greu la inceput
ZaChaoticKid DotCom: Aaaaaaaa...Uimitor!!!Cred c'am inteles
ionut r.: cum poti sa spui asta despre tine?
ZaChaoticKid DotCom: Totusi...pastreaza niste indoieli ca sa nu fii surprins mai tz cand ai sa realizezi ca eu chiar sunt intarziata mintal
ionut r.: aveam eu niste banuieli
ZaChaoticKid DotCom: Tu zi'mi cum vrei
ionut r.: good charlotte?
ZaChaoticKid DotCom: Tre' sa fii un geniu sa reusesti asta
ionut r.: e simplu
ZaChaoticKid DotCom: vai ce'am nimerit'o
ionut r.: trebuie sa plec
ZaChaoticKid DotCom: Pa'pa
ionut r.: multi imi spun asa

Nu multi tin minte data cand intalnesc prieteni noi. Dar noi o stim pe a noastra si tocmai de aia cu cat trece timpul cu atat prietenia noastra e mai valoroasa. La multi ani haotomic!

Cine este El?

2010-10-30T21:22:00.005+03:00

E noapte. E tarziu. Toata lumea doarme. Dar nu si El. Cine este El? Unii spun ca e doar o legenda. Dar noi stim ca el exista cu adevarat si vegheaza asupra noastra, caci chiar in acest moment el sta undeva pe o cladire inalta si priveste asupra orasului intr-o seara obisnuita in care lupta impotriva crimei si nedreptatii.

Dar sa revenim. Cine este El? El este... wait for it... Captain Romania! Da! Chiar asa! Captain Romania! Ce? Nu ati auzit de el? Pai americanii cum au Captain America (aviz amatorilor de benzi desenate)? Uite ca s-a nascut si Captain Romania, care vegheaza si pedepseste prostia si nedreptatea, doua din bogatiile inepuizabile ale Romaniei.

Sa ne intoarcem de unde l-am lasat. Deci, eroul nostru se afla pe o cladire undeva prin oras, in slujba dreptatii si justitiei, asteptand strigatul de ajutor al vreunei persoane ce se afla in pericol. La fel ca toti supereroii el isi pastreaza identitatea secreta pentru a-i proteja pe cei dragi si pe sine. Insa el, spre deosebire de ceilalti, cand salveaza pe cineva o face atat de repede incat nici atunci nu il vede nimeni.

Dar stati putin! Tocmai s-a primit o stire noua. Captain Romania a anuntat ca isi va face aparitia maine pentru prima oara! Incredibil! Vom reveni in cel mai scurt timp cu poze de la eveniment. Ramaneti pe aproape!

FdV ep. 10: How to train your dragon

2010-10-28T18:10:00.003+03:00

'How to train your dragon' e o animatie despre un mic viking care, in ciuda obiceiului poporului sau de a se lupta cu dragonii si de ai ucide, reuseste sa se imprieteneasca cu cel mai fioros dintre toti. Nu va spun mai multe pentru ca vreau sa vedeti filmul.
Vizionare placuta!

Asim Chim- Too Good To Be True

2010-10-28T18:04:00.002+03:00

2010-10-20T12:29:00.001+03:00

"Asculti radio?"
"Nu! Ba da! In general?"
"Nu, acum."
"Nu! Ba da!

F, ex ?, ex Z

2010-10-07T22:50:00.003+03:00

A existat odata un om simplu ca oricare altul. Si totusi nu era un om obisnuit. Sa il numim Z, de la 'zambet', pentru ca acest om simplu, dar neobisnuit zambea tot timpul si nu stia ce inseamna sa plangi.

Si toata lumea il iubea pe Z tocmai pentru ca el era tot timpul fericit si reusea sa isi imparta fericirea cu ceilalti. Cu timpul, acest om simplu neobisnuit si-a facut foarte multi prieteni care il recomandau si celorlalti prieteni tocmai pentru faptul ca reusea sa le alunge supararile.

Dupa un timp, Z si-a facut atatia prieteni incat peste tot pe unde mergea toata lumea il saluta si ii cerea cate un zambet, iar el, binevoitor, le zambea fiecaruia in parte, reusind sa faca tuturor ziua mai buna.

Dar, intr-o zi, Z si-a dat seama ca nu mai are de unde sa isi faca noi prieteni, pentru ca nu mai exista nicio persoana care sa nu il cunoasca. Si atunci se simti neputincios, pentru ca ii facuse fericiti pe toti oamenii, iar scopul existentei sale disparuse. Atunci Z si-a pierdut zambetul faimos.

Nu a trecut mult timp, nici macar 3,78 secunde, si lumea a observat ca Z nu mai e Z. De fapt, lumea incepuse sa il numeasca ? pentru ca el avea mereu o expresie intrebatoare. In scurt timp, lumea a inceput sa se intristeze si in si mai scurt timp a disparut pana si ultimul zambet de pe fata ultimului om fericit.

Astfel, toate zambetele din lume s-au schimbat in tristeti intr-o clipa si un sfert. ? a ajuns cel mai trist om simplu neobisnuit de pe toata intinderea pamanturilor si apelor. Ceilalti oameni s-au schimbat atat de tare incat l-au izgonit pe ? in cel mai inalt prapastios loc de pe o insula intr-un munte subacvatic. Acest loc a fost numit de catre oameni 'Taramul lui ?' si s-a pus o interdictie tuturor. Dupa plecarea lui ?, toata lumea a scapat de tristete, dar nici nu a mai cunoscut fericirea adevarata vreodata.

? a ramas singurul om de pe acea insula, fiind inconjurat numai de animale. Nemaiavand niciun prieten, ? a inceput sa ii faca noi prieteni printre toate fiintele vii din acel loc. Astfel, el si-a recapatat zambetul, amintindu-si cum e sa fii fericit din nou si cum e sa te bucuri de lucrurile simple. Astfel, ? a devenit acum F, pentru ca si-a recapatat fericirea.

Nimeni nu mai stie cu exactitate ce s-a intamplat cu F. Unii spun ca el nu trebuia niciodata izgonit din lumea oamenilor. Exista zvonuri ca el inca mai traieste pe acea insula si inca mai imprastie fericire animalelor din jur. Insa nimeni nu stie cu adevarat ce s-a intamplat cu F.

Sa recapitulam

2010-10-05T10:42:00.004+03:00

Deci, a trecut muuuult timp de cand am mai postat. Nici nu mai tin minte cand a fost asta. Oricum, nu mai conteaza. Intre timp, am picat examenul la scoala de soferi (let's not talk about it) si m-am mutat in camin, in Iasi. Au inceput si cursurile, unele interesante, altele doar bune pe post de somnifere.

Oras nou, oameni noi, prieteni noi, experiente noi, colegi noi, mancare noua, drumuri mai lungi noi, Ionut vechi. Aici avem un intrus. Nici o problema. Va disparea singur cu timpul sau va fi imbunatatit.

Iasi e diferit de Bacau. Era si inainte, dar atunci nu stiam ca aici e muuult mai frig. Frig => haine mai groase => miscare ingreunata => intarzieri la cursuri => profi enerva(n)ti => note mici si absente => stres => leac de stres => tuica si rachiu => combaterea frigului. Si uite asa sunt studentii prinsi intr-un cerc vicios. Atentie! Situatia exprimata nu se bazeaza pe niciun fel de studiu. Pentru mai multe informatii, apelati la studentii din anii mai mare care au experienta.

Trebuie sa plec. Cursurile ma striga din urma. Ne mai auzim!

Impreuna 2010

2010-09-08T15:51:00.029+03:00

Am intarziat, stiu. Am zis ca o sa postez despre tabara si uite ca mi-a luat o saptamana. Macar acum am mai multe poze. Nu am de gand sa palavragesc despre ce s-a intamplat acolo, decat daca imi cere cineva, dar nu cred ca intereseaza pe nimeni.
Cel mai important e ca s-a distrat toata lumea (cred) si ca Bacaul a luat locul 2 pe tara la concursul de proiecte antidrog "Impreuna".

o parte din echipa din Bacau
eu si Gabi (Bihor- echipa castigatoare)
Bacau si Bihor
la atelierul de fantezie
in ultima seara, Eli si cu mine

le multumesc celor de la alpinism ca m-au lasat sa urc pe coarda

prezentarea proiectului nostru

fantana cu bani la manastirea Cozia
a inceput traseul aplicativ (am luat locul 3 la cel mai bun timp)
toata lumea fugea sa isi aleaga atelierele
Bihor- ocupantii locului I

ultimele poze cu fetele din Salaj
poze cu cine mai apuca
ne-a biruit oboseala (ultimul somn inainte de plecare)

Pozele de mai sus le-am pus si pe profilul meu de Facebook, pentru cine e interesat. Sper ca v-a placut!

I'll be back

2010-08-24T21:35:00.002+03:00

Maine plec intr-o tabara, in cadrul unui proiect antidrog. Nu stiu la ce sa ma astept, dar sper sa fie bine. Nu am mai scris nimic in ultimul timp si nici nu stiu daca o sa o fac nici pe viitor. Poate o sa scriu ceva despre tabara cand ma intorc peste cateva zile. Oricum, sper sa imi vina ceva idei cu ocazia acestui eveniment.
Blogul se afla intr-o stare de degradare. Nu m-am mai ocupat deloc de el in ultima vreme. Sper sa imi fac timp si sa il "revergorez" (cunoscatorii stiu de ce) cat de curand. Pentru cei care inca va mai pierdeti timpul pe aici, s-ar putea sa nu il mai pierdeti degeaba. Gata, nu mai fac promisiuni nesigure.
Va las cu o melodie faina. Pe curand!

Eric Hutchinson- Rock and Roll

2010-08-09T08:53:00.002+03:00

"Ati trecut la buget!"

2010-07-28T16:55:00.002+03:00

Da! Da! Da! Daaaaaaaaaaaaaaaaaaa! Daaaaaaaaaaa! Asta voiam sa aud! Daaaaaaaa! In sfarsit! Vacanta si pentru mine. Nu cred ca am fost mai fericit vreodata. Imi venea sa urlu cat puteam de tare. Am plecat spre casierie cu chitanta de 500 lei sa o schimb cu una de 40, biletul meu spre tara bucuriei si extazului extrem. Am sunat-o imediat pe sora'mea sa ii dau vestea si in euforia in care eram m-am si ratacit prin universitate impreuna cu Bianca, colega mea.
Am ajuns la casierie, mi-a dat chitanta de 40 lei si restul de bani, m-am intors la etajul 2, m-am inscris si cand am coborat era sa merg iar pe unde ma ratacisem prima oara. Bine ca era Bianca langa mine.
Nu mi-a venit sa cred deloc de cand am aflat de dimineata. Nici acum nu pare real, cand scriu. Si totusi, am reusiiiit!!!
Mai sunt doua luni de vacanta si pentru mine. Acum sunt liber intr-adevar. Nu mai am nici cel mai mic stres, nu ma mai intereseaza nimic legat de scoala. Pana la urma, "Don't worry, be happy!"

FdV ep. 9: Beerfest

2010-07-27T18:27:00.005+03:00

Nu prea am mai vazut filme bune in ultima perioada si nici nu prea am avut timp sa scriu despre ele. Revin cu o comedie interesanta, cel putin pentru bautorii de bere.
Beerfest este povestea a doi frati care calatorind in Germania in timpul Oktoberfest-ului pentru a implini o traditie de familie, descopera un festival secret in care fiecare tara are o echipa de cinci oameni cu care participa la un concurs de baut bere. Cei doi sunt umiliti de germani si acuzati de tradare. Se intorc in SUA si decid sa formeze o echipa pentru a putea concura dupa un an.
Ce se intampla veti vedea daca va uitati la film. Daca il vizionati si cu o bere rece la indemana e si mai bine. Sper ca v-am facut curiosi. Vizionare placuta!

Sa cresti mare!

2010-07-26T21:30:00.005+03:00

Acum 5 zile s-a implinit un an de la prima aparitie pe acest blog. Am intarziat cu postarea aniversarii acestui an pentru ca am avut impresia ca astazi se implinesc cele 365 zile. Greseala mea. In tot acest timp am reusit sa fac urmatoarele lucruri:

* am adunat de pe unde s-a putut 28 urmaritori (ori li s-a parut interesant ce scriu, ori chiar nu au ce face cu timpul lor)
* mi-am cumparat prima mea chitara si chiar si pe a doua de curand si am invatat sa cant binisor (cred)
* mi-am facut noi prieteni, majoritatea bloggeri, printre care amintim pe: Onuti, Helen of Marshmallow, Sunetul-mai-tare, Theo, George. ba chiar am reusit sa ma si intalnesc cu Onuti si cu Elenuti.
* am ajuns la 81 postari, unele chiar nu au niciun sens
* am aflat multe, multe lucruri noi de pe alte bloguri si am incercat sa postez si eu lucruri noi pentru altii
* intre timp am terminat si liceul, nu stiu daca e de bine sau de rau
* am avut perioade mai fericite si mai putin fericite pe care le-am descris sau nu pe blog
* am reusit sa scap de multe ori de plictiseala cu ajutorul blogului

Poate ca ar mai fi si alte lucruri de spus, dar nu imi trec prin cap acum. Daca mai stiti voi ceva puteti sa completati intr-un comentariu. Pana data viitoare, va doresc imunitate la tantari (m-au ciuruit nenorocitii) si multa bere rece!

Back to reality

2010-07-25T11:41:00.002+03:00

M-am intors din Vama. Au fost 4 zile destul de interesante. Intre timp am aflat si rezultatul inscrierii la facultate. Din pacate, am reusit doar sa prind un loc cu taxa, dar inca mai sper sa trec la buget. Sunt nefericitul posesor al locului cu numarul 16 din cei 144 admisi la cu taxa. Asta a fost cam singura veste proasta din ultima saptamana. Marti plec in Iasi sa imi confirm inscrierea. Sper cu toata urma de optimism care mi-a mai ramas ca o sa aud cuvintele care sa imi salveze restul de vacanta: "Nu este nevoie sa platiti taxa de 500 lei. Ati trecut la buget in urma retragerii a 'n' persoane". Daca nu se va intampla asa, nu imi ramane decat sa ma apuc de strans bani si sa invat cum nu am facut-o niciodata pentru a putea trece la buget dupa primul an.
Felicitari tuturor celor care au ajuns acolo unde si-au dorit! Se pare ca eu nu m-am straduit destul, dar inca mai am sperante. Sa ne auzim cu bine!

Incertitudine

2010-07-19T22:14:00.002+03:00

In 30 minute plec in gara. Trenul de la 23:38 ma asteapta sa ma duca in Mangalia, unde o sa faca schimb cu un microbuz ce ma duce direct in Vama. Maine ar trebui sa aflu daca intru sau nu la Iasi. Pana la urma a picat optiunea Cluj. Oricum e bine si in Iasi, dar totusi mi-e teama ca nu o sa intru. Am aplicat la o singura specializare si e singura mea sansa. Daca nu intru, raman in Bacau si nu imi doresc asta. Plus ca ar trebui sa ma intorc imediat in oras ca sa imi depun dosarul aici. Ma bazez pe faptul ca am media destul de mare.
O sa ma intorc, cel mai probabil, vineri din Vama. Sper sa fie bine. Ne mai auzim!
P.S.: Am hotarat sa nu sterg blogul. Multumesc celor care m-au sfatuit sa nu o fac!

The beginning of the end

2010-07-08T23:29:00.001+03:00

Trec printr-o perioada extrem de grea. Nu vreau sa detaliez asa ca nu ma intrebati despre ce e vorba. M-am hotarat sa sterg blogul. Nu o sa o fac acum. Mai astept cateva zile sa vad cum evolueaza lucrurile si atunci o sa ma decid. Inca nu vreau sa fac nicio greseala. Daca a insemnat vreodata pentru cineva macar un singur lucru pe care l-am scris aici, atunci blogul si-a facut datoria. Daca nu, va disparea asa cum a aparut. Nu incercati sa ma convingeti de nimic pentru ca un singur lucru m-ar putea ajuta sa imi revin, care e mult prea departe de a se realiza. Cu bine!

To do list

2010-07-07T19:28:00.003+03:00

Vara asta o sa ma tratez de obisnuitele reprize de plictiseala extrema printr-un tratament pe cat de simplu, pe atat de interesant. Pentru a reusi m-am gandit sa fac o lista cu tot ce am de gand sa realizez. Unele obiective pot fi indeplinite doar cu ajutorul vostru, asa ca, oricine e dornic, mi se poate alatura la orice doreste. Sper sa reusesc macar in proportie de 90 % sa reusesc ce mi-am propus. Iata la ce m-am gandit:

sa cant cat mai mult la chitara si sa devin mai bun
sa joc baschet de cel putin de 3 ori pe saptamana
sa ma uit la cat mai multe filme acasa/ la un prieten/ la cinema
sa ajung in cel putin 3 locuri in care nu am mai fost pana acum
sa merg cu cortul la munte/ la mare macar o data
sa imi fac cativa prieteni noi
sa ma intalnesc cu prieteni vechi pe care nu i-am vazut de mult timp
sa dorm o noapte in aer liber
sa ma plimb singur intr-un oras in care nu am mai fost
sa ajung macar o data in Turda sa ma intalnesc cu bunul meu prieten Gelu
sa vad macar un concert
sa mai iau parte la cel putin un proiect antidrog
sa nu mai incurc trenurile (unii stiu despre ce vorbesc)
sa ma dau cu barca la insula
sa fiu prins de o ploaie torentiala cand nu ma astept
sa invat sa inot (daca e posibil)
sa ajut pe oricine imi cere ajutorul
sa scriu constant pe blog
sa pescuiesc
sa pierd noptile cu prietenii mei jucand jocuri/ discutand diverse lucruri/ razand prosteste
sa fiu fericit si sa ii fac pe ceilalti fericiti

In mare parte, cam asta imi doresc eu sa fac in restul de vacanta cat mi-a mai ramas. Sunteti bineveniti sa participati la oricare din lucrurile de mai sus. Tot ce conteaza este sa vreti si sa va placa. Daca ma mai bantuie vreo idee, o sa o postez. Pana atunci, spor la alungat plictiseala!

Voteaza!

2010-07-05T11:52:00.006+03:00

M-am gandit sa ajut o prietena sa stranga niste voturi pentru matusa ei, asa ca mai jos e linkul. Dati si voi doua click-uri si votati. Nu dureaza foarte mult. Pentru cei care vor sa ajute mai mult, puteti sa votati in fiecare zi de pe acelasi ip. Fiti oameni draguti si votati. Va multumesc!
Click aici!

Rezultatele finale

2010-07-04T13:46:00.003+03:00

Acum aproximativ 30-45 minute am aflat si rezultatele la bac. Sunt in mare parte multumit de notele pe care le-am luat, cu exceptia notei la istorie. Am fost foarte uimit sa vad cat am luat la filosofie unde imi era teama cel mai mult. In fine, notele mele la bac sunt:

Romana: 9.40 (destul de bine)
Istorie: 8.65 (doar atat?)
Filosofie: 9.70 (intelegeti de ce sunt uimit?)
Media: 9.25

M-am hotarat sa depun contestatie la istorie. Stiu ca am facut mai mult de atat. Oricum, e destul de bine. Cei care ati dat bacul anul asta si cititi postarea lasati un comentariu cu notele voastre. Multumesc!
Ma duc sa fac ceva, nu stiu ce. Orice! Ne mai auzim!

C'est fini!

2010-07-02T22:23:00.002+03:00

Gata! Atat! S-a terminat! S-a incheiat bacul si tot stresul, circul, parada ce tin de el. Bine, nu chiar de tot. Mai sunt de afisat rezultatele, dar partea mai grea a trecut. Azi am avut ultima proba la filosofie.
De cateva saptamani bune tot spuneam: "in doua saptamani de azi inainte o sa termin cu totul si o sa fiu cel mai fericit om", "intr-o saptamana de acum o sa dau ultima proba si o sa fiu liber", "peste doua zile la ora asta o sa simt gustul libertatii". Dar, nu! Nu s-a intamplat chiar asa. Adica da, am terminat cu bacul si sunt liber. Dar nu ma simt asa cum speram si credeam. Imi amintesc ca in clasa a 8-a dupa capacitate (mai nou se numeau testele nationale) simteam ca nu mai pot de fericire ca se terminase. Poate pentru ca era si primul mare examen din viata mea de elev.
Oricum, ce a fost mai greu a trecut. Cel putin, pentru mine. Ii compatimesc pe cei care mai au de dat si admitere si le urez bafta. Cineva spunea (imi pare rau ca nu mai stiu cine) ca se ureaza bafta pentru ca succesul ti-l faci singur. Eu am ales sa dau la o facultate unde se depune dosar pentru ca nu as fi in stare sa mai invat si pentru admitere.
In saptamanile ce urmeaza trebuie sa ma decid in ce oras dau la facultate. Am de ales intre Cluj Napoca si Iasi. Daca aveti sugestii lasati-le intr-un comentariu. Sincer, imi doresc foarte mult sa plec in Cluj, dar am foarte multi prieteni care merg in Iasi, chiar nu stiu ce sa fac.
Poate ca o sa scriu mai des pe blog de acum inainte avand in vedere ca o sa am mai mult timp. Am niste planuri pentru vara asta si v-ar putea interesa si pe voi. O sa detaliez in perioada urmatoare.
In final, vreau sa multumesc tuturor celor care mi-au urat succes, bafta si mi-au fost alaturi saptamana asta. A insemnat foarte mult pentru mine sprijinul vostru. Va salut pe toti.

Stapanul examenelor: Intoarcerea basmului

2010-06-29T12:03:00.005+03:00

Ziua decisiva
5:03- aproape doua ore
6:30- inca 30 minute
6:51- inca 9 minute
6:57- inca 3 minute
7:00- a venit timpul
Ma ridic din pat. Afara ploua puternic. Intru in baie si ma spal pe fata. Oare ce pica? Incertitudine si multa teama. O melodie de la Voltaj imi bantuie prin cap si nu ma lasa in pace ("Am sa trec si peste asta, Ce va fi va fi, Am sa strig iar: Asta-i viata, E si maine o zi"). Imi da curaj si speranta. Si totusi, ce va pica?
Ma uit in oglinda sperand sa gasesc o urma de optimism. Afara norii inca nu s-au linistit. Ma simt ca intr-o poezie de Bacovia.
Pe la 8 si ceva ajung la scoala. Nu mai sunt in stare de nimic. Ma uit pe liste. Sala 13. Ma plimb prin scoala pana gasesc clasa. Intru si imi caut banca. Ma asez. In dreapta e Bianca, fosta colega de liceu, in spate e Adina, fosta colega de generala. Asteptarea ma mai linisteste.
Profesoarele supraveghetoare ne dau indicatiile de desfasurare a examenului. Vin subiectele. Un plic gros adus de o doamna de varsta mijlocie traverseaza sala pana la una din supraveghetoare. Il deschide si incepe sa imparta. Ce a picat? Ce e? Care e partea a 3-a? Basmul. Stop! Nu! Flashback! Capacitate. Basm. M-am blocat. Nu l-am repetat deloc in ultima saptamana. Ce ma fac? Ma linistesc totusi gandindu-ma ca tot mai stiu cate ceva si ca se putea mult mai rau.
Incep sa scriu primul subiect. Dupa 1 ora il termin. Urmeaza discursul argumentativ care e gata in 25 minute. Sa trecem la adevarata provocare. Incet, incet imi amintesc definitia si cateva trasaturi si cu ce mi-au mai soptit colegii de sala reusesc sa scriu 2 pagini si ceva. Sunt destul de multumit de cum m-am descurcat.
Predau teza si ies din sala fericit ca am scapat. Mai raman doua probe si o sa fim liberi. Cat de ravnita e clipa libertatii!
Cam asa s-a desfasurat prima mea zi de bac, eternul si inconfundabilul bac.

Jose Gonzales- Heartbeates

2010-06-26T12:59:00.002+03:00

The winner is...

2010-06-18T19:15:00.001+03:00

Am reusit intr-un final sa calculez si ultimele rezultate. Probabil toata lumea a uitat de concurs pentru ca nu am mai zis nimic de el si trebuia incheiat demult. Deci, ca sa nu mai vorbesc degeaba, castigatorul concursului atomic, editia intai, este... George! Felicitari!
Totusi, la foarte foarte mica distanta, pe locul doi, se afla Elena. Asa ca o sa il rog pe George (cei doi se cunosc) sa ii imprumute si ei cd-ul.
In final, as vrea sa multumesc tuturor ca au participat, chiar daca nu a fost chiar ce se asteptau. Imi pare rau ca nu am mai multe premii. Sper ca nu v-am plictisit, stresat, enervat prea tare. Mie mi-a placut foarte mult ce ati scris si sper ca si voua.
Gata. Atat am avut de spus! Vacanta placuta tuturor si bafta la bac celor napastuiti de soarta!

M-am intors

2010-06-16T21:30:00.005+03:00

S-au intamplat multe de cand nu am mai scris pe blog. Intre timp am disparut cu totul de pe net si cum pe telefon nu mai am credit de foooarte mult timp, am pierdut si singura legatura care o mai aveam cu lumea.
Intre timp, s-a terminat scoala. Adica s-a terminat de tot pentru mine si ai mei fosti colegi de acum. Joi a fost cursul festiv, iar vineri banchetul la care a fost doar jumatate de clasa. A fost destul de fain, insa tot timpul s-a simtit lipsa celorlarlti. Niciodata clasa noastra nu a fost foarte unita, dar nici macar banchetul nu i-a pus de acord macar o data. Oricum, ce a fost, a fost. Chiar daca nu s-au inteles ei prea bine, eu cred ca fiecare s-a simtit cat de cat naspa ca s-a terminat. Eu cel putin, nu am fost deloc in apele mele. Zilele urmatoare, cand o sa prind timpul de coada, o sa postez niste poze din cei 4 ani de liceu.
Si acum sa va spun motivul disparitiei mele. Joi sau vineri, nu mai stiu exact, a plouat si mi-a picat netul. Ca de obicei, ma asteptam sa revina, dar nu s-a intamplat asa. Am presupus ca RDS-ul mi l-a taiat in urma neplatii. Cum nu am avut bani sa il platesc am asteptat alocatia, care nici acum nu a venit, ca sa il platesc sa am si eu net. Astazi am zis ca hai sa incerc sa intru pe net de pe contul unui prieten. Imi dadea aceeasi eroare. Stau si ma intreb, oare ce are? Dupa multa bataie de cap observ ca a doua conexiune din Network Connections nu era activa. Am activat-o si ce sa vezi? Merge netul. Doua ganduri imi strabateau mintea inca tulburata. Sa ma bucur ca imi merge netul in sfarsit? Sau sa ma dau cu capul de pereti ca am stat aproape o saptamana fara net degeaba? Oricum, in tot acest timp, mi-am dat seama ca nu sunt atat de dependent de net precum credeam. Plus ca am mai si invatat cate ceva pentru faimosul si inconfundabilul BAC.
Daca ai citit pana aici tot ce am scris te felicit. Mai am cateva lucruri de spus.
Zilele urmatoare o sa anunt castigatorul concursului inceput de mine acum o luna, cred. As fi facut asta mai repede daca Oana si Elena, mi-ar fi trimis mail-urile, nu ca mi le-ar fi trimis acum. Deci inca mai astept. Probabil o sa mai scriu vreo doua- trei lucruri pe blog dupa care o sa dispar vreo doua saptamani pana termin odata cu bac-ul asta nenorocit care ne mananca neuronii.
Deci cam atat pentru perioada asta. Promit ca o sa revin dupa bac cu niste postari care o sa merite timpul pierdut pe acest blog ce abia supravietuieste. Pana data viitoare astept mail-urile de la Oana si Elena si ma intorc la invatat. Daca vreti sa dati o mana de ajutor doar intrebati. Se gaseste ceva de facut cu siguranta. Va urez sa aveti pixeli fericiti pe ecranele monitoarelor!

FdV ep. 8: The Prestige

2010-06-04T21:43:00.002+03:00

'The Prestige' l-am vazut acum cateva zile la recomandarea Karinei. Actorii principali sunt Christian Bale si Hugh Jackman (Wolverine din X-men).
Filmul prezinta povestea a doi magicieni care obisnuiau sa sustina spectacole impreuna pana cand a avut loc in incident nefericit si s-au despartit. In cele din urma, cei doi au ajuns sa isi saboteze unul altuia trucurile ajungand pana la a incerca sa se ucida intre ei. Nu va povestesc ce se intampla pentru ca nu vreau sa va stric placerea de a-l viziona. Cei care l-au vazut stiu despre ce vorbesc.
Uitati-va la film si spuneti-va parerea intr-un comentariu. Enjoy!

Final stage complete

2010-06-04T07:51:00.002+03:00

Zilele astea s-a incheiat concursul initiat de mine. Mai jos sunt ultimele articole participante. Am vorbit cu Diana si mi-a explicat de ce nu a mai scris. In stanga puteti vota articolul favorit. Pentru ca nu pot sa controlez sistemul de vot o sa apelez la constiinta voastra si o sa va rog sa exprimati optiunea doar o data. In acelasi timp, participantii trebuie sa imi trimita un mail la atomic_kid91@yahoo.com in care sa acorde cate o nota celorlalti concurenti pentru fiecare runda (runda 1, runda 2). O sa aleg castigatorul prin niste calcule nestiute de nimeni, aproape neinventate.

Theo: Cică era odată o boabă de fasole lucioasă şi curată, numa' bună de pus în ţărâna moale şi primitoare. Pe boabă o chema Făsuia. I-a convenit pământu' fertil ce o găzduise, deci a dat naştere la un rod, bineînţeles polenizându-se cu Făsole. Făsuia şi Făsole au dat naştere unei păstăi auri, în care se găsea Făsui-Al-Mic. El se înţelegea cu părinţii atît de bine, încât ar fi vrut să se ofilească în sânul lor. Dar fermierul nemilos l-a recoltat şi i-a dat fermieriţei să facă o fasole bătută să se hărănească. (continuarea)

Elena: Ma cheama Georgiana dar lumeaa ma striga Ge. De la Geo, care vine de la Georgiana. Sunt narcisista si lumea se invarte in jurul meu. Folosesc initiale doar pentru a ma iscali si pentru a incepe o fraza. Am 20 de ani, nu sunt nebuna si am bani.Traiesc intr'o casa cat pentru 5 familii si ma plictiseste. Ma consider frumoasa, dar intr'un sens vulgar. Ragai si injur ca la usa cortului. De fapt imi bag maciuca in ea societate si in ele "prinţipii". Deseori ma visez omorand oameni sau inotand in rauri de sange. O iubesc pe Elisabeta Bathory. Sunt perfect normala. (continuarea)

Oana: Sorbea iar din tigara de parca ar fi fost un cont bancar al vreunui nenorocit de mosneag de'al ei.Nu stiu cum pana mea toate tarfele astea cu cracii mari prind toti banii.Scroafele, nu mai lasa nimic in urma [Mint, stiu, pentru ca odata i-a cazut uneia o bancnota de un leu din buzunar; imi place sa cred ca mi-a lasat-o mie].Ii vedeam gropitele..de fapt..gropile..ma rog, hai sa fiu rea [imi place sa fiu rea]-craterele din obrajii ei handicapati de perfect de rumeni si fini si nenorociti, perfecti [gata cu frustrarile] cand tragea din chestia aia alba si ma gandeam c'ar fi fain sa'i umplu golurile alea cu..cate ceva. (continuarea)

Sunetul-mai-tare: Denver, 1927
Tălpile copiilor striveau aburi verzi de praf, ridicaţi de roţile căruţelor. Venise circul. Prin ferestrele corturilor murdare se citeau feţe măslinii, împodobite în aur galben care râdea la lună Încheieturile ţigăncilor dansau printre flăcările moi zornăind graţioase brăţări greoaie de purpură şi jad. Şi viorile tremurau înfiorate şi acordeoanele măcinau aerul încărcat de septembrie. Şi lupii zbierau în depărtare, şi căruţele scârţâiau, şi copacii murmurau poveşti numai de ei ştiute. (continuarea)

George: Multi au auzit de aceasta poveste, dar putini au crezut ca e mai mult decat o simpla legenda urbana. Putini stiu ca aceasta poveste este defapt o intamplare reala. Desi a fost greu, eu am facut tot posibilul sa iti aduc tie, cititorului, faptele de la radacina. In urmatoarele randuri, daca ai sa rezisti, ai sa afli adevarata Balada a Tamplarului. Se pare ca ea a fost gasita intamplator, dupa cum zice fragmentul de mai jos, din ziarul "Trandava Carpatilor", anul 1984... (continuarea)

Voi posta un articol zilele urmatoare cu numele castigatorului. Pana atunci cititi ultimele articole si nu uitati sa votati. Cheers!

Jason Mraz- Prettiest Friend

2010-05-30T23:17:00.002+03:00

Melodia de mai jos am gasit-o in seara asta. Mi se pare geniala. Nu stiu daca ati simtit vreodata, ascultand pentru prima data o melodie, ca ati mai auzit-o, desi nu e asa. Eu am patit-o acum. Poate ca unii dintre voi veti spune ca iar scriu despre Jason Mraz. Nu va obliga nimeni sa cititi sau sa ascultati melodiile lui. Anyway, listen and enjoy!

Fobii ciudate

2010-05-27T21:20:00.005+03:00

Vorbeam intr-o seara cu Elena despre fobii. Si am dat un search pe Google de curiozitate. Am selectat fobiile care mi se par mai ciudate si le-am postat mai jos. Cititi si minunati-va!

Allodoxafobia= frica de pareri (ssst!!)
Ambulofobia= frica de a merge (cum??)
Anatidaefobia= frica cum ca undeva in lume exista o rata care se uita la tine (wow!!)
Arachibutirofobia= frica de untul de arahide care se poate lipi de cerul gurii
Catisofobia= frica de a sta jos (trebuie sa ai picioare tari ca sa fii catisofob)
Cronofobia= frica de timp
Clinofobia= frica de a merge la culcare
Dendrofobia= frica de copaci
Diadaskalenofobia= frica de a merge la scoala (cred ca majoritatea avem fobia asta)
Domatofobia= frica de case sau de a fi in casa (unde doarme un domatofob?)
Dromofobia= frica de a traversa strada
Eleuterofobia= frica de libertate
Eosofobia= frica de lumina zilei
Eufobia= frica de a auzi vesti bune (cred ca de aici au aparut EMO)
Genufobia= frica de genunchi (nu vreau sa stiu ce picioare are un genufob)
Geumanofobia= frica de gust
Hedonofobia= frica de placere (si asa au evoluat EMO)
Hominofobia= frica de oameni (unde locuieste un hominofob?)
Nomafobia= frica de nume (oare cum se manifesta?)
Odontofobia= frica de dinti
Ometafobia= frica de ochi
Otpfobia= frica de a deschide ochii
Papafobia= frica de Papa
Psihofobia= frica de minte (really??)
Urofobia= frica de urina
Vestifobia= frica de haine (si cu ce se imbraca un vestifob?)

Sunt curios daca, dupa ce cititi lista, aflati ca de fapt aveti una din aceste fobii. Pana data viitoare, conduceti cu grija!

McFly- 5 Colours In Her Hair

2010-05-23T14:12:00.002+03:00

Stage 2 complete

2010-05-23T13:40:00.002+03:00

S-a incheiat si runda a doua. Stiu. Am intarziat iar. Am avut mai multe probleme, printre care: nu net, nu timp, nu chef. Oricum, nu mai conteaza. Mai jos sunt articolele participante. Read and laugh!

Theo: Tragică moarte într-un apartament din Cuca Măcăii. Soţul şi-a omorât dragostea cu care a trăit mai bine de 5 de ani, lovind-o cu o popică în cap, până a rămas inconştientă. Se pare că popica a fost furată de la sala de bowling de vis-a-vis. Detalii are reporterul nostru Badea Gheorghe. Bade, bună ziua! Spune-ne cum s-a întâmplat tragedia! (continuarea)

Elena: Bună seara şi bine v'am găsit la ştiri! Sunt Parmezana Ciucurimelanocricrilingvalovici şi începem cu un calup de ştiri distractive:
După ce a băut la cârciuma din sat, un tânăr din Răscrăcănaţii-De-Sus şi'a ucis cu bestialitate iubita după ce a surprins'o întreţinând relaţii sexuale cu 5 dintre prietenii săi. Arma crimei este una cu totul şi cu totul inedită, raporteaza criminaliştii. Mai multe detalii are Mercedesa Volzvagăn. Buna Mercedesa!
"Buna ziua Parmezana! Îl am alături de mine pe şeful deparamentului de poliţie din comuna Crăcănici. Bună ziua domnule Praz!" (continuarea)

Oana: Teroare si suspans.Noapte haotica aseara in Protocaland.Doua frigidere au atacat prin surprindere puii de la avicola din congelator.Anchetatorii spun ca suspectii au patruns in sertarele decedatilor si i'au ucis cu salbaticie.Se pare ca arma crimei este o portocala revolutionara cu care frigiderele macabre au acrit victimele. (continuarea)

Sunetul-mai-tare: Nu vă pregătim o cronică pentru filmul lui Fanny Ardant, ci pentru o crimă terifiantă petrecută în spitalul din localitatea Gribov. Ieri în jurul orei 6, paznicii spitalului au semnalat dispariţia medicului de gardă de la etajul 6 al clinicii. Câteva minute mai târziu, o asistentă descoperea în salonul nr 6 de la acelaşi etaj cadavrul lipsit de sânge al unui pacient internat în urmă cu câteva zile cu afecţiuni cardio-respiratorii. (continuarea)

George: (deschide televizorul)
"Au trecut 20 de ani de cand..."(schimba canalul)"...in the name of science..."(schimba canalul)"...let's talk about sex, baby..."(schimba canalul)"...nu am inteles niciodata cum se foloseste..."(schimba canalul)"...doamnelor si domnilor, Ibirlic Ceaslov Alnia va prezinta Stirile ProTV ale orei 5!" (continuarea)

Diana nu a mai scris. Nu stiu de ce. Oricum, daca doreste, are timp pana se termina concursul sa recupereze.
Pentru etapa a treia si ultima, concurentii trebuie sa scrie o poveste. Nu conteaza ce tema vor aborda sau cat de lunga va fi. Totusi, aceasta poveste trebuie sa fie cea mai sadica, amuzanta si ciudata intamplare scrisa vreodata. Concursul se incheie dupa 1 iunie, iar pana pe data de 5 se va stabili si castigatorul. Bafta tuturor si multa inspiratie!

EYP

2010-05-19T18:13:00.023+03:00

Weekend-ul trecut am participat intr-o tabara de debate organizata de EYP Romania (European Youth Parliament). Am avut ocazia sa particip la ceva nou si foarte interesant. Nu o sa incep sa insir acum tot ce am invatat, insa trebuie sa mentionez ca o experienta de acest gen te ajuta sa vezi altfel lucrurile intr-o noua perspectiva.
Tabara a avut 3 parti principale: Teambuilding, Comittee Work si General Assembly. In prima zi am avut Teambuilding, activitate ce a constat in mare parte in jocuri de socializare si de cunoastere. A doua zi am inceput Comittee Work-ul, cea mai obositoare parte. Am avut 4 reprize de lucru a cate doua ore in care am fost nevoiti sa ne construim rezolutia cu care ne-am prezentat la debate. Seara, ni s-au prezentat rezolutiile celorlalti pentru a le putea studia si, eventual, ataca. A treia zi, fiecare delegatie si-a prezentat rezolutia in General Assembly si le-am atacat pe ale celorlalti. Noi, cei din Bacau, am fost cei mai 'nesimtiti'. Am atacat fara mila.
In prima seara, fiecare delegatie si-a prezentat orasul la Village. Am asezat pe masa mancare mai mult sau mai putin specifica zonei. Ne-am ospatat unii pe altii, iar in a doua parte am pregatit un dans sau o melodie specifice. Cand a venit randul nostru sa dansam o hora, am luat jumatate de sala la dans.
A doua seara a avut loc concertul in cadrul caruia fiecare delegatie a cantat o melodie sau doua. Noi, cei din Bacau, am cantat trei, insa nu ne-a reprosat nimeni nimic. Ba chiar le-a placut foarte mult.
Toata lumea a fost de acord ca noi am facut atmosfera, desi la General Assembly rezolutia noastra a picat. Poate ca am fost un pic prea rai cu ceilalti.
Mai jos sunt cateva poze de pe parcursul celor trei zile.

Teambuilding

Village

Rezolutia

Concertul

General Assembly

The End

Stage 1 complete

2010-05-12T23:10:00.004+03:00

Ieri s-a incheiat prima etapa a concursului. S-au scris niste posturi uimitoare. Mai jos aveti cate o parte din fiecare si linkul catre cel complet. Cititi-le pentru ca nu aveti ce pierde.

Theo: Începe să mă certe lumea că nu am mai scris. Păi aveam în gând ceva...despre concursul lui John (care dacă nu mă ajuta aseară eram tranşată şi băgată în pungi de prof), so, bogdeaproste din nou. Cică să scriu despre pixu' cu 4 culori. Roşu, negru, albastru şi verde. Prin anii '04 adoram pixurile alea. Încă le ador da' nu le mai găsesc. Cine cumpără să-mi dea şi mie prin poştă.
Eu vreau să enumăr avantajele. Şi sper să câştig, să nu dea mama lu' proces verbal să spună John la sfârşit că toţi sunt câştigători. Ar fi bun ca premiu un pix cu 4 culori.
Daca aş avea o chestie d'asta...(continuarea)

Diana: Masa lui era plină de coli albe. Demult nu mai crease.
Perdeaua era trasă, iar aerul din camera sufocant. Dormea zilele şi nopţile le bântuia. Pe jos, tuburi goale de acrilice, creioane rupte, fara vârf, pete de culoare şi pete de carbune.
Barba neîngrijită, faţa obosita. Ochii trişti, buzele uscate.Singurul lucru care a ramas la locul lui era un pix. Un pix cu patru culori lasat pe birou neatins de prea multă vreme. (continuarea)

Elena: Salut! Eu sunt Jimmy, cel mai bun prieten imaginar al autoarei acestui minunat blog.( de fapt nu'mi place, dar i'am promis ca nu o fac de ras!) M'a rugat frumos sa scriu eu aceasta...chestie cu care ar trebui sa participe la concursul asta. Ei nu zau, am stat si ne'am gandit bine daca am voie sa particip, dar dat fiind faptul ca eu sunt un produs al imaginatiei ei, inseamna ca tot ce fac eu tine tot de imaginatia ei, ma'ntelegi? (continuarea)

Oana: Pixul cu patru culori..pixul cu patru culori..as putea umple pagini asa fara sa stiu ce sa sa scriu.
Fiindca tot caut ceva cu care sa va mint..nu vreau sa va spun adevarul, pentru ca asa o sa trebuiasca sa platesc tribut Asociatiei Pixuritilor timp de patru secunde in sir.. (continuarea)

Sunetul-mai-tare: Pe zidul poliţiei din Pix, şeful de post afişase cu grijă regulamentul : « Orice acţiune întreprinsă care nu are legătură cu bunăstarea şi liniştea satului se pedepseşte cu exilarea pe vecie a inculpatului ». Legea fundamentală fusese dată cu mulţi, mulţi ani în urmă, când la un capăt de stejar se găsiseră întâmplător patru familii pribegind prin ciocănitori. (continuarea)

George: Stai un pic...
-Ce vrei? Nu pot sta ca ma asteapta in masina. Daca mai tii minte, merge la o petrecere...!
-Da, stiu, nu am uitat...
-Si-atunci care-i problema?
-Problema e la tine.
-Ce vrei sa spui?
-Nu crezi ca ar trebui sa incetezi cu sarada asta? Nu crezi ca ar trebui sa te opresti din a-l minti? (continuarea)

Pentru urmatoarea runda, fiecare va trebuie sa scrie cate un post cu descrierea unei crime in maniera stirilor PRO TV, avand in vedere urmatoarele:
-arma crimei a fost un obiect neobisnuit
-motivul crimei a fost unul cel putin bizar
-in timpul anchetei se intampla ceva neasteptat
Data limita este de 20 mai. Intre timp am stabilit si premiul concursului: un cd cu muzica lui Jimi Hendrix.
Spor la scris si imaginatie bogata!

FdV ep. 7: The blind side

2010-05-06T15:15:00.003+03:00

The blind side este povestea lui Michael Oher, un baiat traumatizat si fara casa, care este adoptat de o familie. Cu timpul, reuseste sa isi imbunatateasca notele la scoala si este primit in echipa de fotbal a scolii.
Sansa lui Michael apare atunci cand reuseste sa atraga atentia mai multor colegii, care ii ofera o bursa scolara datorita abilitatilor sale sportive.
In prezent, Michael joaca in NFL la Baltimore Ravens.
Filmul merita vazut. Mie mi-a placut foarte mult si vi-l recomand. Enjoy!

A inceput!

2010-05-02T17:56:00.005+03:00

Astazi incepe concursul. Imi pare rau ca am intarziat o zi, dar ieri nu am avut timp sa scriu, asa cum promisesem.
Concursul va avea trei etape. In prima faza, toti cei 6 participanti trebuie sa scrie cate un post cu titlul "Utilitatea pixului cu 4 culori".
Puteti aborda subiectul din orice punct de vedere. Data limita pentru scrierea postului este 10 mai.
Urmatoarea etapa incepe pe 11 mai. Alte detalii nu cred ca sunt necesare. Daca aveti intrebari lasati un comentariu sau trimiteti un mail. Spor la scris si multa imaginatie!

Later edit: cei 6 au devenit 7 intre timp. Si ca sa ii enumar, ei sunt: Gelu, Oana, Elena, George, Diana, Theo si Sunetul-mai-tare.

Am reusit!

2010-04-23T20:30:00.004+03:00

Astazi am primit titlul de "Voluntarul anului" al Centrului Antidrog, in cadrul Galei Voluntarului. Nu pot sa spun ca imi doream foarte mult sa castig, dar te simti bine cand stii ca eforturile iti sunt apreciate.
Gala s-a desfasurat la a IV-a editie si a fost foarte faina. Participantii au fost:
- Fundatia de Sprijin Comunitar
- Agentia Nationala Antidrog Bacau
- Habitat for Humanity, Comanesti
- Asociatia Iubim Natura
- Centrul Regional de Ecologie
- Asociatia "Salesiani di Don Bosco"
- Asociatia Kolping Moldova
- Asociatia de Tineret "Onestin"
Tot astazi am primit si certificatul de voluntariat de la FSC. In momente de genul acesta iti dai seama cat de mult inseamna munca ta pentru ceilalti.
Implica-te! Nu conteaza unde sau cu cine. Doar implica-te si o sa vezi diferenta!

Concurs

2010-04-21T19:54:00.003+03:00

M-am gandit bine si am zis sa fac si eu un concurs, care e destul de interesant, zic eu. Nu va spun despre ce e vorba. Mai intai vreau sa stiu cine vrea sa participe si apoi va explic ce aveti de facut.
Singura conditie este ca cei care vor sa participe sa aiba blog. Premiul o sa il stabilesc pe parcurs. Castigatorul il voi stabili tot eu. Promit ca nu o sa fiu subiectiv, ba chiar voi trata pe fiecare cu cea mai mare severitate. Glumesc.
Deci, in zilele urmatoare o sa spun despre ce e vorba in concurs. Daca nu vrea nimeni sa participe, atunci nu o sa aiba loc. Dar eu va sfatuiesc sa va implicati pentru ca nu presupune nimic greu si e foarte amuzant. Cel putin asa cred.
Bun. Deci, se poate inscrie oricine. Trebuie doar sa lasati un comment si peste cateva zile o sa va spun ce aveti de facut. Astept mesajele voastre!

Later edit: Pe data de 1 mai o sa anunt inceperea concursului si ce trebuie sa faceti cei care v-ati inscris. Cei care mai vor sa participe inca mai au timp sa anunte. Good luck!

Saptamana voluntarului

2010-04-21T18:40:00.003+03:00

Ieri, marti 20 aprilie, am participat la activitatea Centrului National de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bacau care a avut scopul de a arata oamenilor ce inseamna sa fii voluntar. Saptamana aceasta (19- 25 aprilie) este saptamana voluntariatului si au loc diverse activitati organizate de mai multe institutii ce promoveaza voluntariatul.

Poza kristofer93

Activitatea de ieri a strans elevii de la mai multe licee din Bacau. Mesajul principal al acestei campanii este "Tu esti ceea ce conteaza!", iar minutul de recunostinta a reprezentat momentul culminant al intregii activitati. Toti cei prezenti au fost nevoiti sa sune cateva persoane dragi si sa le spuna cat de mult conteaza pentru ei.
Vineri, 23 aprilie, va avea loc Gala Voluntarului la care sunt nominalizat la categoria Voluntarul Anului. Chiar daca suna fals, nu ma astept si nu sper sa castig. Altii poate merita mai mult ca mine. Juriul va decide asta. Oricum abia astept sa vina, deoarece este cel mai important eveniment din cadrul voluntariatului.

Epigramele lui Pastorel

2010-04-17T09:35:00.003+03:00

Am primit mai demult un mail de la o colega cu niste epigrame foarte interesante. Deoarece sunt foarte multe am sa postez doar o parte din ele. Cine vrea sa le citeasca toate sa imi lase un mesaj si i le trimit pe mail.

Alexandru O. Teodoreanu (1894 - 1964), cunoscut şi sub pseudonimul Pastorel, a fost un avocat si scriitor roman, cunoscut epigramist, mare cunoscator si degustator de vinuri si coniacuri, membru de seama al boemei iesene si bucurestene.
A ramas în literatura romana prin epigramele sale.
A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 - 1954) (La Medeleni, Ulita copilariei, In casa bunicilor, Bal mascat, Golia)

Aici doarme Pastorel,
Baiat bun si suflet fin,
Daca treceti pe la el,
Nu-l treziti, ca cere vin!

In clasa a V-a de liceu, li s-a dat la teza, de catre profesorul de limba romana, Fantanaru, sa scrie despre epigrama..
Si cum Fantanaru savurase de multe ori vinul de Cotnari, Pastorel a scris doar atat în teza:

Daca apa din fantana
S-ar preface-n vin Cotnar
As lasa limba romana
Si m-as face Fantanar.

Cand le-a adus tezele, Fantanaru, ajungand la teza lui Pastorel, nu in sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:
"Magarule, unu la purtare si zece pentru epigrama."

Dragalase paharele

Dragalase paharele
Dinainte-mi sa se puna
Sa se toarne vin în ele,
Pofta buna!

Sa golim toti in tacere
Iar cuiva vin de nu-i place
Bea-atunci mai bine bere,
Bea în pace!

Cine-i ametit prea tare
Pe sub mese sa se culce
Si in zgomot de pahare,
Doarma dulce!

Sa nu fie vorba lunga
Doara stim ce scurta-i viata
Sa bem pana sa ne-ajunga,
Dimineata.

Prin anii '30, Veronica Porumbacu a scris niste versuri de adanca simtire si vibratie, de genul:
" O, Europa, te simt in mine
Te simt vibrand adanc.."

A doua zi, Pastorel:

"Mult stimata Veronica,
Eu credeam c-o ai mai mica!
Dar marturisirea-ti clara
Din "Gazeta literara"
Dovedeste elocvent
Ca in .....chestia matale...
De-adancimi fenomenale
Intra-ntregul continent!"

Lucreziei Karnabat, autoarea cartii "Sexul de peste drum":

Sexul doamnei Karnabat,
De vreo luna mi se pare,
A sporit mult la vanzare,
Caci se vinde separat,
Fara doamna Karnabat.

O leapsa nervoasa

2010-04-12T14:46:00.003+03:00

Ileana m-a tot batut la cap sa ii fac leapsa. Uite ca o fac, desi nu prea imi place. Ar trebui sa ne gandim la lucruri care ne calmeaza si nu care ne enerveaza.
Deci, 5 lucruri care ma 'scot din papuci':

1. urasc ipocritii, barfitorii, prostii care se dau destepti, egoistii si epuizatii (cei care stau tot timpul de parca mai au un pic si adorm, nu scot o vorba niciodata si daca incerci sa ai o conversatie cu ei iti raspund scurt cu 'nu', 'da', 'aha'...)

2. urasc persoanele care exagereaza uneori cu anumite lucruri. Adica daca ai facut o gluma de 'nspe mii de ori nu o mai repeta. Recunosc ca si eu ma incadrez aici uneori, dar incerc pe cat posibil sa nu mai fac asta.

3. urasc persoanele care rad fortat la glume doar pentru ca a spus-o Icsulescu, chiar daca e cea mai proasta gluma pe o raza de 2 km patrati. Daca o gluma nu e amuzanta, nu rade! Taci si fa-te ca nu auzi!

4. urasc genul de oameni care nu accepta niciodata parerea altora, cei care daca le spui ca cerul e albastru, iar ei spun ca e roz, atunci trebuie sa taci si sa dai din cap ca da. Niciodata nu te contrazice cu un astfel de om, pentru ca nu ai cum sa castigi.

5. in final, ma urasc pe mine uneori, pentru ca sunt naiv, pentru ca sunt influentabil, pentru ca sunt neindemanatic, pentru ca uit mereu ce am de facut, pentru ca imi pierd timpul aiurea, pentru ca ii fac pe altii sa ma urasca si pentru ca urasc.

Cam atat despre ura si nervi. Ar fi mai multe de spus, dar nu e cazul. Leapsa o sa mai bata la cap pe urmatorii: Theo, Sunetul-mai-tare, Diana, Gelu, AndreeaR, Gen. si la cine mai vrea sau am uitat sa mentionez.
Pana data viitoare, pace si calmante multe la toti copiii nervosi!

Ne adaptam si mergem mai departe

2010-04-04T21:43:00.003+03:00

Aseara, la toate colturile si mijlocurile de strada vedeai cate unul sau doi 'negustori' de ocazie. Ce vindeau? Nu aveau altceva decat lumanari. Cu ce ocazie? Pai nu vine Pastele? Nu se duce romanul la Inviere si ii trebuie o lumanare?
Asta e dovada perfecta ca romanul e perspicace si stie sa se adapteze. De Craciun si de Revelion vindem artificii, instalatii de beculete si mosi craciuni dansatori; de 1 Martie vindem martisoare si flori; de V'day (asa se zice mai nou) se vand inimioare de plus si tot felul de tampenii pentru indragostiti; iar de Paste se vand lumanari.
Romanii nu vor muri niciodata de foame. Scot bani din orice, pana si din piatra seaca. O taie bucati mai mici si o pun in sacii de faina ca sa traga la kg.

Si cum de Paste, la fel ca la Craciun, omul nostru se indoapa mai ceva ca animalul din cotet, ca deh a tinut si el post ultima saptamana si nu mai poate de dorul slanei si al cefei de porc (s-a scumpit mielul si este inlocuit cu carnea de porc- alimentul preferat), se umplu spitalele de 'sinistrati ai bucatariei' si medicii isi cumpara halate noi cu buzunare mai mari. Se adapteaza si ei, ce sa faca. Daca vedeti un doctor mai gras in perioada asta decat de obicei, ori s-a ingrasat cu adevarat (ceea ce e putin probabil), ori nu imi mai incap 'atentiile' in buzunare. Dar se obisnuiesc ei cu timpul la noile conditii de lucru.

Eu mi-as investi banii in medicamente pentru boli de stomac si de ficat. Sau, daca nu m-as pricepe la investitii, as cumpara de la farmacie cat mai multe medicamente gen Colebil sau Salutil si dupa ce s-ar epuiza stocurile din farmacii le-as vinde la un pret mult mai mare. Probabil multi s-au gandit deja inaintea mea la asta.

In final, va fac urarea pe care mi-a facut-o mie si colegilor mei un profesor si care mi se pare geniala: "Va doresc sanatate! Vreti si altceva? Faceti-va!"
Si inca ceva: Va urez sa mancati oua rosii numai pe dinafara. Cu totii stim ce naspa e sa treaca culoarea prin coaja oului si sa trebuiasca sa il sculptezi ca sa il poti manca.

FdV ep. 6: 500 days of summer

2010-03-31T20:23:00.004+03:00

Am revenit cu o noua recomandare. Imi pare rau ca a trecut asa mult timp de cand nu am mai scris postari despre filme. Oricum filmul de astazi este foarte "vizionabil".
In '500 days of summer', Tom, un arhitect care lucreaza la o firma de felicitari, o intalneste pe Summer, o noua angajata. Ce se intampla cu cei doi veti vedea pe parcursul filmului.
Nu are rost sa va spun prea multe pentru ca veti vedea singuri. Uitati-va la trailer si daca va place uitati-va si la film.
Daca l-ati vazut deja sau urmeaza sa il vedeti lasati-mi un comentariu cu parerea voastra. Sa aveti ochii odihniti si floricele cu cascaval!

Clubul dousnomartistilor

2010-03-29T17:05:00.003+03:00

Banuiesc ca nu va dati seama din titlu ce vreau sa spun, asa ca o sa va explic.
Clubul dousnomartistilor s-a infiintat astazi, 29 martie 2010, si are doi membri fondatori: eu si Ileana. Acest club este unul mai select, deoarece in el nu pot intra decat cei peste care a dat soarta si i-a traznit pe 29 martie, asa ca daca doreati sa faceti parte din acest maiestuos club cereti o reincarnare.
Dezbateam intr-o zi problema clubului cu Ileana si ne gandeam daca sa il invitam si pe Dan Bitman. Voi ce credeti? In fine. Daca aveti prieteni care pot face parte din clubul nostru spuneti-le sa trimita o cerere pe mailul meu sau al Lenutei, dar pe al meu e mai sigur, iar in mail sa includa si o poza si o mica descriere.
In final, as dori sa mentionez ca acest club nu face parte din nicio categorie, nu are niciun obiectiv si probabil va ramane in stadiul de inactivitate pe toata durata existentei sale. Nu avem cum sa stim ce se va intampla, dar pana atunci putem spera ca totul va fi bine.
O primavara plina de soare cu ploi rare si calde!

CouchSurfing

2010-03-26T22:25:00.004+02:00

Dupa o destul de lunga vreme in care nu am mai scris nimic, m-am gandit sa va spun cate ceva despre comunitatea CouchSurfing. Acum ceva timp am citit in ziar despre cum poti sa calatoresti in toata lumea, platind doar transportul.
CouchSurfing se bazeaza foarte mult pe relatiile dintre oameni. Practic, intri pe site, iti faci un cont si incepi sa iti faci prieteni. Poti pleca oriunde in lume si poti cunoaste oameni de oriunde.
Tot ce trebuie sa faci este sa trimiti un mesaj unei persoane din orasul unde vrei sa pleci. Bineinteles ca poti si sa gazduiesti pe cineva pe canapeaua ta. Mi se pare o idee foarte interesanta. Eu mi-am facut cont acum vreo luna, dar pana acum nu l-am folosit.
Va recomand sa va faceti cont pentru ca merita! Ne vedem acolo!

Decalogul

2010-03-14T19:25:00.004+02:00

A mai aparut o leapsa pentru mine. Vine de la Spirocheta (sau Ileana cum ii spui unii). Deci trebuie sa enumar 10 reguli dupa care ma ghidez eu in viata. Hmm...

1. Zambeste!
Zambeste tot timpul oriunde te-ai afla, indiferent ca te afli pe strada, acasa sau la un spectacol de teatru. Zambeste chiar daca afara ninge, ploua sau sunt 40 grade.

2. Nu regreta nimic!
Niciodata sa nu iti para rau pentru ce ai facut. Gandeste-te ca, intotdeauna, faptele tale te afecteaza si in mod pozitiv. Actioneaza mereu cu incredere.

3. Joaca-te!
Pe asta am furat-o de la Ileana, dar mi se pare una din cele mai bune reguli. Joaca-te chiar si cu o foaie de hartie.

4. Asculta!
Opreste-te pe strada si asculta. Asculta tot ce nu ai auzit niciodata, tot ce nu te-a interesat vreodata si descoperi o alta lume.

5. Descopera!
Alege o zi pe luna/ pe an in care sa mergi intr-un loc nou, unde nu ai mai fost niciodata.

6. Traieste-ti viata simplu!
Nu iti complica viata cu nimic. Nu merita! Fii fericit cu lucruri simple care te fac sa razi mereu.

7. Creeaza!
Creeaza ceva, orice. O poezie, o poveste, un banc, o melodie. Lumea te va aprecia pentru originalitate.

8. Fii diferit!
Nu te anonimiza! Incearca sa ai o personalitate diferita. Nu copia pe nimeni si nimic.

9. Iubeste!
Iubeste lumea din jur! Iubeste-ti prietenii, soarele, florile, ploaia calda intr-o zi de vara.

10. Fii fericit!
Fii fericit in felul tau! Tu stii cel mai bine ce te face sa zambesti si sa simti ca traiesti.

Leapsa merge mai departe la toti cei mentionati in postul anterior. Nu ii mai scriu. Cine mai doreste este liber sa o preia. Va urez multe palarii!

5 obiceiuri ciudate

2010-03-09T21:55:00.007+02:00

Cum nu prea mai am idei de scris, m-am gandit sa scriu 5 dintre cele mai ciudate lucruri care ma caracterizeaza. Si cum nu pot sa ma gandesc la prea multe am ales doar 5, precum urmeaza:

1. Mereu cand ascult muzica la mp3 sau la telefon volumul trebuie sa fie numar impar. La telefon, de exemplu, volumul e de la 1 la 7. Prin urmare ascult 1, 3, 5 sau 7.

2. Cand mananc niste bomboane mereu trebuie sa am un numar egal de acelasi sortiment. De exemplu, daca am 3 de cirese, 2 de portocale si 3 de mere, mananc una de cirese si una de mere ca sa imi ramana numar egal. Apoi le mananc cate una din fiecare in ordine, de la cele care imi plac mai putin la cele care imi plac mai mult.

3. Cand merg pe un drum pavat cu placi de doua culori, incerc mereu sa calc pe o singura culoare, astfel pasul meu se mareste sau se micsoreaza in functie de marimea placii.

4. Atunci cand mananc un covrig cu mac sau cu susan, mereu musc de doua ori, o data din jumatatea simpla si o data din jumatatea cu mac/ susan astfel incat la final sa imi ramana o ultima gura de covrig cu doua parti egale, simpla si cu mac/ susan.

5. Cand stranut, trebuie sa ma razgandesc in legatura cu o decizie luata recent.

Acum ca v-am aratat o parte din obiceiurile mele ciudate, o sa ii provoc pe urmatorii sa faca la fel: Oana, Elena, Anca, Diana, Gelu si Ciocolatika. Cine nu doreste, poate refuza.
Cam atat. Abia astept sa vad ce scrieti! See ya!

Later edit: am uitat sa mentionez pe Theo si Sunetul-mai-tare. Imi pare rau! Sper sa nu se supere.

Exista viata fara fericire?

2010-02-28T20:46:00.000+02:00

Care este scopul vietii? Sa muncim zeci de ani, ca apoi sa ii traim pe ultimii bolnavi din cauza varstei inaintate si dorindu-ne moartea ca sa scapam de suferinta?
Oamenii sunt de doua feluri: cei care muncesc pentru altii si ceilalti pentru care muncesc primii. Ce poate face un om normal ca sa scape de robia muncii? De ce ne irosim aproape toata viata facand un lucru care devine o rutina obositoare si care, de cele mai multe ori, ajunge sa ne dauneze in ultimii ani de viata?
Munca asigura traiul zilnic al omului de rand. Dar, ma intreb uneori, omul de rand nu poate avea o viata normala si in acelasi timp fericita? Pentru ca eu nu pot sa imi dau seama cum poti sa iti gasesti fericirea muncind si incercand sa traiesti de pe o zi pe alta.
Multi au incercat sa defineasca fericirea prin prisma gandirii lor. Eu cred ca fericirea nu se poate defini, doar simti. Si mai cred ca o viata rutiniera plina de griji nu face decat sa ne scurteze drumul spre moarte si nu sa ne aduca fericire.
Daca scopul vietii e acela de a fi traita in graba si fara sens, atunci trebuie sa il schimbam.

O leapsa despre mine

2010-02-21T11:41:00.000+02:00

Urmatoarea leapsa mi-a fost pasata de Theo. Imi aminteste de oracolele pe care le faceau fetele prin clasa a 5-a. E destul de lunga asa ca va urez rabdare.

Nume: Clark Kent Jr. (acesta e numele meu adevarat, insa nu pot sa imi dezvalui identitatea in realitate)
Porecla: Atomicu', Veve, John (se pune?), Michiduta (asa imi spune profu' de romana), Moose (asa imi spunea cineva odata pentru ca, dupa parerea ei, aveam parul ca tipul din Step Up 2)...
Data nasterii: 29 martie 1991
Locul nasterii: Bacau
Locatia curenta: Bacau
Culoarea ochilor: caprui spre negri, cred..
Culoarea parului: negru
Inaltime: 1,87
Greutate: offf... aici duc lipsa... multiplu de 2, 3, 5 si 10 si se termina in 60.
Piercinguri: niciodata
Tatuaje: niciodata, nicidedouaori
Prieten/prietena: neah.. nu vreau sa creez dependenta nimanui :))
Vehicul: eu, personal, nu am masina.
Fraza cu care tampesti pe toata lumea: nu prea am... miruna spunea ca felul meu de a fi e stresant si ca tendinta mea de a contrazice pe toata lumea :))
Preferate:
Mancare: paste de orice fel, ciocolata, fructe...
Pub/Disc/Restaurant: mai mult Pub...
Bomboane: caramele cu fructe sau cu lapte
Numar: 9, 15, 29 si in general multiplu de 3
Culoare: alb, negru, rosu, albastru, verde
Animal: hamster
Bautura: beau mereu ca sa nu ma deshidratez ce gasesc, in ordinea urmatoare: bere, suc, apa.
Parte a corpului la sexul opus: fatza (am pus 'z' ca sa va dati seama :)) )
Parfum: sa fie sport
TV Show: Smallville, Friends, Merlin, Ed, Heroes, Seinfeld, Mash
Album muzical: We Sing. We Dance. We Steal Things (Jason Mraz)
Film: Remember the Titans
Actor/Actrita: sunt multi care imi plac.. Johnny Depp, Denzel Washington, Adam Sandler...
Asta sau aia
Pepsi sau Cola: Prigat
McDonalds sau BurgerKing: niciunul
Ciocolata sau vanilie: depinde de situatie
Ciocolata calda sau cafea: ciocolata calda. nu beau cafea aproape deloc.
Sarut sau imbratisare: depinde de situatie again
Caine sau pisica: caine
Rap sau punk: punk
Vara sau iarna: vara cu putina iarna.
Comedii sau filme de groaza: comedii. nu imi plac filmele de groaza. imi pastrez constiinta curata :))
Iubire sau bani: iubire
YOUR…
Ora de culcare: 23:00 sau 00:00
Amintirea de care iti este cel mai dor: Tabara de la Arbanasi cu prietenii mei din Turda
Cea mai buna trasatura fizica: inaltimea? cred...
Primul gand cand te trezesti: azi e sambata sau zi de scoala?
Ambitie: sa pot face o schimbare in vietile celorlalti
Cei mai buni prieteni: voluntarii de la antidrog
Slabiciune: muzica in exces
Temeri: sa imi pierd chitara, sa ma las de cantat, sa imi pierd prietenii, sa mor inainte de 20 ani :))
Cea mai lunga relatie: n-am idee.. 2 luni??
Ai…
Inselat partenerul: nu cred.
Fost batut: bataia era leacul meu cand eram mic si o primeam din plin de la multa lume :))
Batut pe cineva: oo, da! mereu.
Furat din magazin: cand eram mic furam cirese de pe tarabele din piata :))
Fost mort de slab: inca nu am inviat
Pupat pe cineva de sex opus: da
Fost parasit in ultimul timp: nu
La un baiat/o fata
Culoarea preferata la ochi: nu conteaza culoarea, doar ceea ce ascund
Culoarea preferata la par: culoarea naturala
Scurt sau lung: nu conteaza atata timp cat ii sta bine
Inaltime: intre 1,45 si 1,90 :))
Stil: stil original
Aspect sau personalitate: 30 % aspect si restul personalitate
Sexi sau dragut: dragut
Musculos sau foarte slab: mediu
La intamplare:
Ce tara vrei sa vizitezi? Irlanda. intotdeauna mi-au placut irlandezii
Cum vrei sa mori? ciudata intrebare... fara regrete. e bine asa?
Ai fost la mall în ultimul timp? da! si am de gand sa ma mai duc in urmatoarele zile.
Te intelegi cu parintii? eu ma inteleg cu ei, dar ei nu se inteleg cu mine. nu am idee de ce :-??
Innebunit dupa sanatate? atata timp cat sunt intreg si gandesc coerent e bine.
Te gasesti atractiv? intotdeauna. altfel nu ai citi aceasta leapsa :))
Crezi in tine? da. nu as supravietui daca nu as face-o.
Vrei la facultate? eu nu prea as vrea, dar nu se uita nimeni la tine daca nu o faci.
Fumezi? nu, desi s-ar putea spune ca da avand in vedere cum imi miros hainele dupa ce merg intr-un pub
Bei? am zis mai sus ca beau. cine nu bea nu poate sa traiasca din cauza deshidratarii.
Te speli zilnic? cine a scris intrebarea asta? :)) normal.
Crezi in dragoste? de ce nu?
Canti? mereu. uneori chiar ma visez cantand :))
Vrei sa te casatoresti? cand imi vine vremea, da.
Vrei copii? vreau. :))
Varsta la care vrei sa-ti pierzi virginitatea: atunci cand esti pregatit.

That's all folks! In continuare leapsa o sa mai fure din timpul urmatorilor: Copilu' Haotic, Spirocheta, Anca (daca doreste), Diana (daca doreste), Gelu, Ciocolatika (daca doreste) si la cine mai are chef.

Aaa... Era sa uit. Intrebare fara raspuns: De ce oamenii isi leagana mainile pe langa corp in timp ce merg pe strada?

Living the dream

2010-02-18T19:59:00.000+02:00

Am vazut mai demult un episod din Ed, serialul care ma tine ocupat de ceva timp, in care Ed, personajul principal desigur, avea o carte despre cum poti controla visele. Si dupa ce a citit din ea si a mancat castraveti murati cu unt de arahide (partea asta a fost geniala) a reusit in sfarsit sa isi controleze visul. Cam tot episodul s-a concentrat pe visul lui Ed, insa nu despre asta vreau sa scriu aici.
Ce mi s-a parut mie interesant a fost faptul ca, de fapt, chiar poti sa iti controlezi visele. Cum? Inca nu stiu. Dar tare as vrea sa aflu. Subiectul a fost abordat si de bunul meu prieten Gelu care spunea ca a citit o carte despre vise.
Mi se pare interesant faptul ca din moment ce reusesti sa constientizezi visul ai control total asupra lui si poti sa faci lucruri pe care nu poti sa le faci in mod normal. Ai curaj sa faci orice. Dar (un mare dar), in cazuri extreme poti ajunge sa traiesti numai din vise si realitatea sa ti se para chinuitoare si atunci sa fii o persoana anosta si lipsita de viata pentru ca in realitate nu poti avea tot ce ai in vis.
In fine, nu va mai plictisesc cu atata vorbarie. Doar un lucru vreau sa va intreb. Daca ati putea sa va controlati visele, care ar fi lucrul/persoana/locul care ati vrea cel mai mult sa il/le visati si de ce?
Mai jos sunt niste faze din Ed care mi se par foarte faine. Poate reusesc sa va conving sa va uitati si voi.

Cruciada culturii

2010-02-18T08:22:00.001+02:00

FdV ep. 5: Public Enemies

2010-02-09T14:02:00.000+02:00

Desi am vazut multe filme in ultima vreme, nu toate au mi-au placut. Insa unul dintre ele m-a fascinat.
Public Enemies prezinta povestea lui John Dillinger (Johnny Depp), un mare hot de banci din America anilor 1930. Acesta a fost declarat inamicul nr. 1 si a fost urmarit o perioada indelungata de FBI, fiind autorul unor jafuri bine organizate.

A fost ucis in final dupa ce a fost tradat de romanca Anna Sage, care era amenintata de FBI cu deportarea inapoi in Romania. A ramas in istorie ca unul dintre cei mai mari inamici ai Americii.
Sper sa va placa filmul. Mie unul, stiu sigur ca mi-a placut. Enjoy!

Din punctul meu de vedere...

2010-02-09T13:49:00.000+02:00

Acesta este punctul meu de vedere in legatura cu orice. Daca vrei sa ma intrebi ceva, te uiti la punctul meu de vedere si afli raspunsul. Daca nu intelegi te mai uiti odata. Daca nu intelegi nici acum inseamna ca nu am un punct de vedere despre ce voiai sa ma intrebi.
Nu imi plac oamenii care au un punct de vedere opus fata de al meu.

Niciodata nu reusesc sa le explic punctul meu de vedere pentru ca nu il inteleg. Dar nu renunt niciodata, pentru ca stiu ca intr-o zi voi afla secretul si vom avea aceleasi puncte de vedere.
Voi ce punct de vedere aveti?

Oana e roooz!!!

2010-02-07T20:25:00.000+02:00

Oana a recunoscut ca ii place culoarea roz! a scris roz de foarte multe ori!! si iata si dovada:
ZaChaoticKid DotCom: Taci
ZaChaoticKid DotCom: e secretu' nostru, sa nu mai spui nimanui ca imi place mie 'roz', da?
Asadar, am demonstrat ca ii place rozul. Mai ramane sa recunoasca acest lucru, dar nu o va face. Cand va citi acest post se va enerva si se va gandi ce sa scrie despre mine intr-un eventual comentariu sau intr-un post pe blogul ei. Oana, recunoaste!
Te-am pupat! Lumea e roooz!!

Almanahul de la ora 5

2010-02-07T16:23:00.000+02:00

Pro TV e un post renumit pentru faimoasele lui "Stiri de la ora 5". Dar eu propun sa nu se mai numeasca "Stirile de la ora 5", ci "Almanahul de la ora 5". Interesant este faptul ca, daca urmaresti stirile azi, deja stii jumatate din stirile de maine (in cazul in care ai taria sa privesti un intreg maraton de stiri).
Spun ca denumirea de "almanah" e mai buna pentru ca aici ne imbogatim si diversificam vocabularul cu expresii si locutiuni dintre cele mai diverse. De exemplu, prezentatorii folosesc mereu expresia "scena, parca desprinsa dintr-un film de groaza". Aaa... Deci, e crima! Eu ma gandeam ca era desprinsa dintr-un film de dragoste in care Gigel N. a mangaiat-o "brutal" (un alt cuvant des folosit) pe Maricica, concubina cu care traia, pe spate cu un cutit de bucatarie.
"Ca in filme" e deja celebra. Politistii au urmarit o masina furata "ca in filme". Suspectul a scapat "ca in filme". Inseamna ca politistii romani sunt destepti "ca in filme". Ce e cu americanizarea asta?
"Soseaua mortii", "lacul mortii" sau "ulita mortii" sunt denumiri atribuite locurilor unde s-au savarsit crime sau sinucideri. Eu zic sa le numim de acum strada mortii A, strada mortii B. Se inmultesc si o sa le confundam. Ba chiar sa avem si orasul mortii, judetul mortii.
"Oamenii legii" sunt mentionati la fiecare 5 minute, indiferent ca e vorba de jaf, viol, crima, accident sau toate la un loc. Ei sunt mereu in actiune si rezolva orice problema.
Fiecare episod de stiri incepe cu cateva jafuri, de prin tara adunate, continua cu niste accidente si apoi pe parcurs se introduc violurile si crimele. La fiecare stire, un reporter aflat pe vreo cladire inalta trebuie sa reproduca stirea pentru a mari suspansul, lasand ultimele detalii la final.

Asa arata pentru mine "Stirile de la ora 5". Nu stiu voi ce parere aveti, dar mie nu imi plac deloc. Pe data viitoare!
Era sa uit... Le urez bun venit noilor mei urmaritori: alina, diana si ankh rock. :)

Suntem romani pentru ca...

2010-01-29T13:17:00.000+02:00

...tara noastra se numeste Romania si 3/4 din populatia Terrei nu a auzit de noi.
...ne uitam mereu sa vedem ce si-a mai cumparat vecinul, cumnatul, soacra, prietenul si obiectul cumparat este intotdeauna net inferior unuia asemanator detinut de noi ("Ce jaf de BMW si-a luat X! Dacia noastra e mult mai buna!").
...chiar daca afara sunt 20 grade, ne obligam copiii sa isi ia 3 pulovere, fular, caciula, geaca, doua perechi de pantaloni si sosete groase ("Sa nu raceasca, saracutul!").
...cand ne cumparam un frigider nou, nu il aruncam niciodata pe cel vechi; il ducem la tara, il punem in beci sau il dam la schimb pentru un discount la frigiderul cel nou ("Lasa, sa fie acolo ca inca mai merge.").
...ne petrecem un sfert de viata in trafic; chiar daca e mai rapid pe jos, e mai comod sa mergem cu masina.
...ne revedem toate rudele odata pe an, de Craciun; in restul anului ne intalnim doar cu o zecime din ele, cu care le barfim pe toate celelalte.
...cheltuim 40 % din bani pe lucruri pe care le folosim cel mult o data si ne plangem ca nu avem bani ("Sa fie acolo. Cine stie cand avem nevoie?").
...ne comparam mereu cu celelalte tari si gasim mereu lucruri pe care noi le avem, iar toti ceilalti nu.
...muncitorii de fabrica vor salarii tot mai mari si sa stea cat mai mult degeaba, iar proprietarii de fabrici vor sa dea salarii cat mai mici pe munca cat mai multa.
...copiii nostri sunt infinit mai buni, mai frumosi, mai destepti, mai cuminti decat cei ai vecinului, ai colegului de servici, ai prietenilor.
...ii obligam mereu pe copiii nostri sa invete ceea ce noi nu am invatat la vremea noastra si le aplicam pedepse care de care mai inovatoare pentru ca nici ei nu invata.
...nicio tara nu are un vocabular mai "colorat" decat al nostru; unii mai evoluati pot "binecuvanta" pe cineva timp de 5 minute fara sa se repete.
...e de ajuns ca doar cativa romani sa mearga intr-o tara straina care nu a mai auzit de Romania, ca dupa 2 luni locuitorii acelei tari sa aiba impresia ca locuiesc in Romania.
...mancam carne de porc si de miel doar de Craciun, de Paste si cand e oferta speciala la supermarket.
...animalele noastre preferate sunt porcul si mielul in aceasta ordine.
...ne laudam cu Hagi, Mutu si Dracula pentru ca atat stiu strainii despre noi.
...mergem in mall ca sa nu cumparam nimic, cu exceptia perioadelor de reducere cand hainele sunt aproape gratis si sunt cautate si de altii.
...desi avem salarii mici, ne cumparam ce e mai bun; macar sa traim bine pentru o clipa.
...facem credite la banca pentru telefoane mobile, haine de firma si masini pentru ca mai tarziu sa spunem ca banca ne fura.

Suntem romani pentru ca am fost blestemati si binecuvantati in acelasi timp sa traim in Romania, o tara a contrastelor de orice natura. Va doresc calorifere mari si calduroase la toti!

Jason Mraz - Gypsy MC (Mudhouse)

2010-01-19T22:14:00.000+02:00

Ain't got no dope
All I got is my forty
Ain't got nobody baby, yeah
And I can call my shorty.

La dentist

2010-01-11T21:56:00.000+02:00

Intr-un final, dupa mai mult timp si multe dureri de masea, m-am decis sa ma duc la dentist. De fapt nu am mai putut sa suport durerea. Nu mai conteaza.

Ajung la cabinet, stau la rand. In fata mea mai erau doua persoane. La tv-ul de pe hol era vestita emisiune Acces Direct cu niste fraieri care se certau. Nu asta e important. Intra persoanele respective si raman singur, eu cu durerea mea, care era insuportabila. Si stand eu acolo singur mai apar doua persoane. Se schimba canalul pe Pro TV. Surpriza: Stirile de la ora 5. Inca vreo doua omoruri, o tentativa de sinucidere si niste furturi. Cam asta e meniul pe azi.

Intre timp mai apar niste persoane. Durerea imi mai trecuse putin. Luasem o pastila inainte sa vin la doctor. Dupa o vreme imi vine randul. Intru si doamna doctor ma invita sa stau pe scaun. Parca il si auzeam cum ma cheama sa stau pe el. Ma duc sa ma asez. Aproape tremuram.

Lampa torturii

Mai intra o persoana si se aseaza pe scaunul din camera cealalta. Doamna doctor vine mai intai la mine. Vad cum isi pregateste ustensilele ca un ritual. Deja incepeam sa ma tem serios. Aprinde lampa torturii si se uita la dantura mea. Apoi ia o seringa cu un ac lung si imi injecteaza un ser care imi amorteste jumatate de fata si se duce la cealalta persoana.

Instrumentele torturii

Dupa 5 minute nu mai simteam nimic. Am inceput sa imi dau cu pumnul in fata. Nu simteam. Am mai stat acolo pana a terminat cu pacientul din camera alaturata. Apoi s-a intors la mine. Nu va mai spun ce s-a intamplat. In final, am iesit din cabinet cu o gaura in masea umpluta cu vata. A ramas sa ma intorc maine.
Astazi mi-am amintit de ce nu imi place sa merg la dentist. Nu stiu voi ce parere aveti, dar eu nu vreau sa merg prea des pe acolo. Daca nici voi nu vreti, faceti un singur lucru. Spalati-va bine pe dinti!

Fdv ep. 4: Trenul vietii

2010-01-10T13:03:00.000+02:00

Imi pare rau ca nu am mai facut recomandari de filme din octombrie si nu m-am tinut de cuvant. Nu vreau sa enumar motivele pentru care nu am facut-o. Revin insa cu o comedie ce merita vazuta. Va recomand cu cea mai mare incredere acest film. De preferat ar fi sa il vedeti in compania cuiva pentru a il savura asa cum trebuie.

Intr-o seara a anului 1941, Schlomo, nebunul satului, aduce consatenilor sai din shetl o stire cumplita: germanii ucid si deporteaza spre destinatii necunoscute locuitorii evrei din shetl-urile vecine. In curand, si satucul lor va avea aceeasi soarta. Imediat, Consiliul inteleptilor, in frunte cu Rabinul, se reuneste. Trebuie sa gaseasca o solutie pentru a-si salva comunitatea! In zorii zilei, dupa multe discutii, ideea salvatoare isi face aparitia, chiar din gura nebunului: pentru a scapa de nazisti, vor organiza un tren fals de deportati! Se vor deghiza cu totii fie in deportati, fie in mecanici de tren, ofiteri germani sau soldati. Vor putea astfel sa treaca de barajele si de liniile naziste, pentru a se duce catre Tara Fagaduintei, la Eretz Israel, via Uniunea Sovietica.

Din pacate nu am reusit sa gasesc trailer-ul.
Vizualizare placuta si multe floricele!

Nu!

2010-01-09T22:12:00.000+02:00

Mergi linistit pe strada cu o destinatie bine stabilita, sau nu. Inevitabil, te opreste un tip mai sumbru, putin agitat si care are in mana o tigara stinsa. Iti dai seama din primele 3 secunde de cum il vezi ce vrea sa te intrebe, dar nu zici nimic. Si spune: "Ai un foc?". Si tu, nefumator fiind (sa presupunem), ii raspunzi la fel ca la toti ceilalti, care au mai incercat, plini de speranta ca isi vor potoli setea de tutun, cu aceeasi expresie: "Nu!" si eventual ca sa pari compatimitor adaugi un "Imi pare rau!", cand de fapt nu e asa.
Atunci cand cineva isi cumpara tigari, nu se gandeste ca trebuie sa le aprinda cumva? Daca eu vreau sa mananc ciorba ma duc la vecinu' si il intreb daca are o lingura? Sau poate omul isi ia tigari si nu isi mai permite sa isi cumpere si un chibrit, ca deh, s-au scumpit tigarile.
Nu vreau sa par ipocrit sau intepat sau mai stiu eu cum. Dar, la un moment dat, te saturi sa tot fii intrebat pe strada daca nu cumva din intamplare ai un foc. Daca vrei foc, de ce nu te duci la biserica? Iei o lumanare iti aprinzi tigara si pleci. Sau mai bine, fugi dupa masina de pompieri si unde se opreste acolo gasesti foc. Probabil, intr-o buna zi o sa imi imprim un tricou cu un mesaj care sa explice clar ca nu detin nicio sursa de foc.
Daca si voi sunteti plictisiti, enervati, frustrati sau suparati de aceste persoane lasati un mesaj mai jos. Daca voi credeti ca e o tampenie ce am scris, de asemenea, lasati un mesaj. Pana data viitoare, numai bine si salvati padurile ecuatoriale.

Creditul "Un deget" de la Fane Trotil

2009-12-31T19:00:00.001+02:00

Nu mai are rost sa comentez. Doar priviti!

"Urmatorul!"

2009-12-26T12:28:00.000+02:00

Au venit sarbatorile de iarna. Pentru unii ele au inceput cu o luna inainte. Romanii nostri respecta traditia Craciunului si mananca cumpatat pana li se face rau.
Multi se gandesc si la medicii care sunt de garda la Urgente, care saracii de ei sunt singuri. Asa ca, se duc frumos sa ii viziteze, ba cu o problema la ficat, ba cu nu stiu ce alte boli cauzate de mancatul cumpatat.

Asa ca se aseaza oamenii nostri frumos la coada cu bonul in mana si asteapta pe holul spitalului. Din cand in cand, se mai arata o asistenta de varsta medie spre inaintata, cu forme rubensiene* si cu o pereche de ochelari pe nas sau lasata sa atarne la gat. Oamenii entuziasmati asteapta cu nerabdare si dureri de burta sa le vina randul.
Asistenta striga: "Urmatorul!" si norocosul caruia i-a venit randul intra plin de satisfactie in cabinet uitandu-se cu ingamfare la cei care mai au de asteptat.
Asa se desfasoara sarbatorile in spitalele din Romania, musafirii nelipsind niciodata cum nu o face nici Mos Craciun. Medicii sunt tot mai coplesiti de numarul mare de pacienti care, parca se inmultesc de la an la an. Insa nu au motive de suparare pentru ca si ei trebuie sa isi faca buzunare mai mari in fiecare an.
In final, va urez tuturor sa mancati cat puteti de mult, dar atat cat sa nu ajungeti pe la spital. Pace si iubire!

*a avea forme rubensiene= a fi dolofan, rotund, plinut.

zapada, ninsoare, omat

2009-12-17T19:44:00.000+02:00

Zapada, multa zapada, masini murdare, oameni cu lopeti, trotuare pline, nervi, copii fericiti, oameni de zapada, frig, vant, oameni grabiti, caini vagabonzi, masini de curatat, strazi murdare...

In fiecare iarna, zapada ii imparte pe oameni in trei categorii. Unii oscileaza de la una la alta in functie de interese. Aceste categorii sunt:

1)oamenii care se bucura de zapada
Marea parte a acestei categorii este formata din copii. Se joaca in zapada mai mult decat le este recomandat, racesc, apoi stau in casa cateva zile pana isi revin.
De asemenea, din aceasta categorie mai fac parte persoanele care nu depind de masini sau biciclete, unii adolescenti si cei care nu merg foarte des pe jos.

2)oamenii care urasc zapada
Aceasta categorie este compusa in mare parte din soferi. Alte tipuri de "antipatizanti"* ai zapezii ar fi: oameni care calatoresc mult, biciclisti, persoane in varsta, muncitori ai primariei care se ocupa de curatenia publica si oamenii de rand care trebuie sa curete aleea din fata casei.
In cazul soferilor, aceasta antipatie se manifesta prin: nervi multi, expresii variate, dar cu acelasi inteles de fiecare data si claxoane insotite de semnale luminoase din abundenta.

3)oamenii care sunt neutri
In aceasta categorie se incadreaza cam toate tipurile de oamenii, mai multi sau mai putini de un anumit fel sau altul. Acestia sunt indiferenti la aparitia zapezii, deoarece aceasta nu le aduce nicio bucurie, dar nici nu ii deranjeaza in vreun fel.
De multe ori, aceste persoane indiferente "se muta" la alta categorie datorita schimbarii intereselor.

Tu din ce categorie faci parte?

*antipatizanti- cuvant folosit de mine in scopul definirii oamenilor carora nu le place zapada; doresc sa mentionez ca nu garantez existenta acestui cuvant

Ce inseamna sa fii original

2009-12-13T22:33:00.000+02:00

Va spuneam intr-un post anterior de hotii care s-au dat cu marker negru pe fata. Mai jos aveti stirea care a aparut pe www.gandul.info La urma urmei, nu doar romanii au imaginatia bogata.

Doi hoti americani au fost prinsi de politisti aproape imediat dupa ce au incercat sa intre prin efractie intr-un apartament din orasul Carroll, statul Iowa, gratie "mastilor" pe cat de originale pe atat de ineficiente pe care s-au gandit sa le foloseasca: in lipsa de cagule, si-au mazgalit fetele cu un marker negru.

Potrivit Associated Press, un locatar al cladirii a sunat la Politie si a anuntat ca doi barbati "cu fete vopsite si hanorace negre cu gluga" se straduiau sa sparga usa unui apartament vecin. Cateva minute mai tarziu, oamenii legii au parcat langa o masina care corespundea descrierii facute de apelant si se afla la numai cateva zeci de metri distanta de blocul in care avusese loc tentativa de jaf. Inauntru, politistii au gasit doi tineri, Matthew McNelly, de 23 de ani, si Joey Miller, de 20 de ani, ale caror fete erau colorate in negru cu un marker permanent.

Hotii cu fetele mazgalite nu s-au opus arestarii si au fost pusi in libertate ulterior, dupa ce au platit o cautiune de 7.500 de dolari. Ei risca o pedeapsa de maxim cinci ani de inchisoare.

Un plan stralucit!

2009-12-13T22:21:00.000+02:00

Cautam intr-o seara niste poze cu niste hoti din America care in lipsa de cagule s-au dat cu marker negru pe fata si din intamplare am dat peste un filmulet pe youtube pe care trebuie sa vi-l arat. Nu puteam sa ma abtin sa rad de "inteligenta" si creativitatea acestora.
Apropo de pozele alea, cand le gasesc am sa fac un post pe blog. Pana atunci uitati-va la filmulet si aratati-l si altora pentru ca merita. Pofta mare la ras!

Guess Who- Locul potrivit

2009-12-12T20:44:00.000+02:00

Nu ne-am nascut in locul potrivit.

Prima mea leapsa

2009-12-09T15:16:00.001+02:00

Tocmai am aflat ca am primit si eu o leapsa de la Theo. Nu ma asteptam. Oricum ii multumesc lui Theo pentru ca s-a gandit si la mine si mi-a trimis o leapsa foarte interesanta.

Daca eram o luna, as fi fost iunie (inceput de libertate).
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost sambata (mijlocul weekend-ului).
Daca eram o parte a zilei, as fi fost apusul (finalul unei zile fericite).
Daca eram un animal marin, as fi fost ceva minuscul nestiut si nederanjat de nimeni.
Daca eram o directie, as fi fost spre cer, spre libertate.
Daca eram o virtute, as fi fost empatia.
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost Ion Barnutiu.
Daca eram o planeta, as fi fost Soarele. Nimeni nu se poate apropia de el.
Daca eram un lichid, as fi fost apa (mentine viata).
Daca eram o piatra, as fi fost cea mai mica, dar cea mai tare piatra.
Daca eram o pasare, as fi fost un papagal (se stie de ce).
Daca eram o planta, as fi fost un fir de iarba.
Daca eram un tip de vreme, as fi fost o ploaia calda de vara.
Daca eram un instrument muzical, as fi fost chitara.
Daca eram o emotie, as fi fost un zambet.
Daca eram un sunet, as fi fost un acord de chitara.
Daca eram un element, as fi fost aerul.
Daca eram un cantec, as fi fost Jason Mraz- I'm yours (stiti voi de ce).
Daca eram un film, as fi fost Remember the Titans ("In Greek mythology, the Titans were greater even than the gods").
Daca eram o carte, as fi fost "Viata lui Ionut R".
Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost Clark Kent din Smallville.
Daca eram un fel de mancare, as fi fost ciocolata alba.
Daca eram un oras, as fi fost Cluj Napoca (prietenii stiu de ce).
Daca eram un gust, as fi fost dulce-acrisor.
Daca eram o aroma, as fi fost scortisoara cu mere.
Daca eram o culoare, as fi fost un cameleon.
Daca eram un material, as fi fost lemn (primitor si durabil).
Daca eram un cuvant, as fi fost "voluntar".
Daca eram o parte a corpului, as fi fost urechea. Fara ea nu poti sa auzi muzica.
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost nedumerirea.
Daca eram o materie de şcoala, as fi fost muzica.
Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost Tom.
Daca eram o forma, as fi fost un cerc (nu ii gasesti niciodata capatul).
Daca eram un numar, as fi fost 2 (pentru mine semnifica prietenie).
Daca eram o masina, as fi fost Dacia. O masina romaneasca ce rezista peste 30 ani.
Daca eram o haina, as fi fost un tricou alb de vara.

In continuare leapsa merge la: Gelu, Ciocolatika (daca doreste) si MusicInfusion. See ya!

Intrebari fara raspuns

2009-12-06T13:37:00.001+02:00

Uneori cand ma plictisesc si incep sa ma gandesc la diverse lucruri, imi vin in minte diverse intrebari la care nu gasesc niciun raspuns oricat as incerca. M-am gandit sa postez unele intrebari ca sa va dati seama la ce ma gandesc cand am momente de tacere (momente destul de rare) si ca sa "filosofati" si voi.

Daca D-zeu nu ne-ar fi creat ca oameni, noi am fi existat? Daca da, sub ce forma?
Cum poti sa masori cantitatea de imaginatie a unei persoane?
Care este granita dintre vis si realitate?
Ce culoare are lumina naturala a soarelui? (nu cred ca e galbena)
Daca Pamantul ar fi plat, care ar fi capetele lui?

Acestea sunt doar o parte din intrebarile la care nu gasesc raspuns. Daca stiti raspunsul la vreuna din ele sau aveti si voi intrebari, scrieti un comentariu. "As long as you're going to be thinking anyway, think Big" (Donald Trump)

Plain White T's- 1234

2009-12-01T13:32:00.000+02:00

Viata poate fi traita si altfel

2009-11-26T16:04:00.000+02:00

Am participat miercuri 25 noiembrie la o activitate, alaturi de voluntarii de la CPECA si Marta (coordonatoarea voluntarilor), la un proiect numit "Viata poate fi traita si altfel". Acest proiect se refera la violenta domestica. Am scris acest post din dorinta de a arata care este realitatea. M-a socat faptul ca cele mai multe femei agresate fizic sau emotional de partenerii de viata nu depun plangere, sau o retrag in cazul in care o fac.
Trebuie sa ne schimbam atitudinea si prejudecatile gresite. Toti spun ca bataia este un mod bun de educare. Eu nu cred asta. Povestea cineva in cadrul intalnirii ca la o activitate de prevenire a violentei domestice in spatiul rural, una dintre femeile prezente a zis ca bataia este benefica si ridicandu-se s-a dus la copilul ei care se juca in zona. L-a ridicat in picioare si l-a izbit de pamant fara pic de remuscare si a strigat la el sa stea drept. Copilul a ascultat ordinul mamei si a facut intocmai. Vi se pare normal sa se intample asa ceva? Va dati seama in ce situatie au fost pusi organizatorii activitatii?
Poate ca acest post va reusi sa schimbe mentalitatea unei persoane sau mai multor sau poate ca nu. Nu pot sa stiu asta. Cert este ca avem nevoie urgenta sa facem o schimbare.
Iata ce scria pe un pliant de la activitate sub forma unui jurnal:
"Astazi am primit flori. Nu era ziua mea sau altceva. Ne-am certat pentru prima data aseara si mi-a spus multe lucruri urate care m-au ranit. Stiu ca ii pare rau si ca nu s-a gandit ce face.
Astazi am primit flori, dar nu a fost ziua mamei, sau alta zi speciala. Aseara m-a batut din nou, mult mai rau decat inainte. Daca l-as parasi, ce m-as face? Ce voi face cu copiii mei? Si banii? Mi-e frica de el si mi-e teama sa il parasesc. Dar stiu ca ii pare rau, mi-a trimis flori astazi.
Astazi a fost o zi speciala. A fost inmormantarea mea. Aseara m-a omorat in bataie. Daca as fi avut destul curaj si tarie sa-l parasesc, astazi n-as fi primit flori."
Daca voi face rost de poze sau filmari, vi le voi prezenta. Deocamdata nu am niciun material de la activitate. Scrieti-va parerea daca aveti una si nu uitati ca viata trebuie pretuita si ca "poate fi traita si altfel".

Nevoia te invata!

2009-11-21T12:46:00.000+02:00

Filmuletul de mai jos mi-a fost aratat de un prieten mai demult. O anumita persoana m-a tot batut la cap sa postez. Cum nu stiam despre ce sa scriu, m-am gandit sa va arat si voua filmuletul. Banuiesc ca o sa aveti aceeasi reactie ca mine. Eu m-am blocat pentru cateva secunde si ma gandeam cum e posibil asa ceva.
In cazul tipului cred ca se aplica zicala: "Nevoia te invata!". Va las sa vedeti filmuletul si eventual scrieti o parere la comments. Sunt sigur ca nu ati mai vazut asa ceva pana acum. Enjoy!

Fata Galbena care rade

2009-11-11T20:05:00.000+02:00

Acest film este o comedie despre doi parinti care vor sa vorbeasca pe internet cu fiul lor din America. Singura problema este ca acestia nu stiu cum sa procedeze si se ghideaza dupa niste indicatii trimise de acesta in utilizarea calculatorului. Urmariti filmul pana la final! Merita!

Daniel Powter- Bad day

2009-11-11T17:06:00.000+02:00

Daniel Powter-Bad Day
Vezi mai multe video din Muzica

Bancuri de tinut minte!

2009-11-03T17:40:00.000+02:00

La "olimpiada de vara" un student in pragul repetentiei este intrebat de ilustrul profesor de matematica Grigore Moisil cate becuri sunt in clasa iar elevul raspunde 10. Profesorul zice:
- Te-am pacalit sunt 11 ca mai am eu unul, ne vedem la toamna.
In toamna profesorul il intreaba din nou cate becuri sunt in clasa iar studentul raspunde 11.
Profesorul rade fericit si ii spune zambind:
- Te-am pacalit si de data asta pentru ca sunt 10 caci eu nu mai am becul la mine.
Studentul, si mai fericit riposteaza:
- Da, dar am adus eu unul la mine de acasa asa ca sunt 11.

Cum ar fi daca...

2009-11-01T16:24:00.000+02:00

...Romania ar fi o tara civilizata?
...nu ar exista manelele?
...tiganii ar avea propria lor tara undeva prin Asia? (si cine ne mai promoveaza imaginea "pozitiva" in lume?)
...nu s-ar mai fura in Romania?
...am putea sa schimbam imaginea romanilor in Europa?
...echipa nationala de fotbal ar castiga o cupa mondiala? (deja exagerez)
...doctorii ar refuza "micile atentii" ale pacientilor?
...Hitler ar fi roman? (nu promovez nazismul)
...presedintele Romaniei ar castiga Premiul Nobel pentru pace? (cel din prezent, nu Hitler)
...ar exista Superman? (in Romania ar fi cea mai multa kryptonita cu siguranta)
...dacii nu ar fi fost cuceriti de romani? (probabil inca am avea unelte de piatra)
...comunismul nu ar fi existat in Romania? (am fi fost si mai inapoiati cu siguranta)
...bomba atomica ar fi fost inventata de un roman? (am mai exista?)
...Romania ar fi o mica planeta din sistemul solar?
...Romania ar fi o putere mondiala? (poate, in alta viata)
...romana ar fi limba de circulatie internationala?
Cum ar fi daca Romania nu ar fi existat?

Cadou de la MusicInfusion

2009-10-31T09:17:00.000+02:00

Tocmai am observat ca am primit un cadou de la MusicInfusion, cadou care nu e pentru mine, e pentru blog. Din cate am inteles, trebuie sa ghicesc ce se afla in el. Hmmm... Dupa parerea mea, in el se afla leacul pentru gripa asta noua, ca si asa a impanzit tara si pe toate canalele sunt stiri numai despre asta.

Acum trebuie sa il dau mai departe, cred. In continuare cadoul merge la 360ideas (bunul meu prieten din turda), Ghosty ("Ce faci, fato? Dormi?"), Oana (un mare filosof), Ciocolatika (nice blog) si la Iulian234 (domnul doctor sociolog).
By the way, era sa uit. Multumesc pentru cadou lui MusicInfusion! :D